România continuă să fie marcată de corupție la 20 de ani de la căderea comunismului

Revoluția care a marcat sfârșitul comunismului în Europa de Est în urmă cu 20 de ani a fost pașnică în majoritatea țărilor, cu excepția României. Regimul dictatorului comunist Nicole Ceaușescu s-a sfârșit printr-o revoluție sângeroasă soldată cu peste 1.000 de morți, Acum, țara este membră UE, cu o economie solidă și o viață democratică aprinsă, uneori haotică. Însă România continuă să fie marcată de o corupție endemică, despre care unii cred că amenință viitorul țării, comentează site-ul NPR.
Corupția și mita fac parte din viața de zi cu zi: în sistemul medical, justiție, educație, chiar și religie.

Într-un caz recent, Răzvan Chiruță, reporter la România Liberă, și un coleg s-au dat drept candidați la preoție. Ei l-au filmat pe arhiepiscopul  Tomisului, Teodosie, al doilea prelat ca importanță în Biserica Ortodoxă Română, în timp ce convenea să le vândă locuri în rândul preoțimii. Prețul era inițial de 4.500 de dolari, dar, potrivit lui Chiruță, a crescut la aproape 75.000 de dolari."Depinde unde devii preot. Dacă devii preot la țară, este mai ieftin", spun el.

Însă, în pofida imaginilor, arhiepiscopul a rămas în funcție. El neagă acuzațiile, iar procurorii români și oficialii Bisericii spun că anchetează.

Într-un alt caz, nimic nu i s-a întâmplat fostului ministru al agriculturii Decebal Traian Remeș. Procurorii l-au filmat în timp ce-și folosea ministerul pentru a acorda contracte unui prieten, în schimbul a circa 20.000 de dolari, a unei mașini noi, a unor cărnați de porc și țuică.
Laura Ștefan este coordonatorul anticorupție pentru Societatea academică din România. "Au existat discuții pe forumuri de internet și o persoană spunea 'OK, acum știm cât valorerază ministrul agriculturii. Aș vrea să cumpăr ministrul finanțelor -cât ar costa?'", spune ea.

Potrivit acesteia, problema corupției este adânc înrădăcinată. "Nu luptăm numai împotriva mentalității comuniste și rețelelor comuniste, care încă există. Luptăm și împotriva une mentalități, veche cât istoria României", subliniază Laura Ștefan. "Cînd ești la putere, nimeni nu trebuie să îndrăznească să-ți pună întrebări. 'Cum îndrăznești să ne întrebi ce facem cu banii?. Este treaba noastră. Eu sunt ministrul, eu decid", explică ea.

Scandalul ce l-a implicat pe Remeș a devenit subiect de glume în România, dar, în alte cazuri, corupția a dus la tragedii. Criticii spun că această cultură a corupției a extins incompetența în sectoare publice-cheie, printre care instanțe și domeniul sănătății, iar gradul de tragere la răspundere este zero.
În micul lor apartament din București, Elena Lungu și soțul ei se uită la fotografiile cu fiul lor de 2 ani, Sebastian, care doarme în camera vecină. Cînd Elena era însărcinată, ea i-a dat bani medicului ginecolog, precum și asistentelor, lucru obișnuit în România. A fost o sarcină normală, dar, în momentul nașterii, Elena spune că a fost lăsată singură multă vreme. Apoi, principala sa asistentă medicală i-a spus brusc că tura ei s-a încheiat și a plecat.

"Imaginați-vă că o asistentă îmi spune că poate vedea capul copilului, dar trebuie să plece acasă, pentru că i s-a terminat tura", povestește Elena. Când în cele din urmă a apărut altă asistentă - după 45 de minute - Elena spune că aceasta a intrat în panică. Cordonul ombilical era înfășurat în jurul gâtului copilului de câteva ori, restricționând oxigenarea. După 25 de minute, s-a născut Sebastian, dar era aproape mort.

"Nu țipa, nu mișca. Era vânăt. Am încercat să acceptăm că nu va fi niciodată un copil normal, sănătos. Însă cu fiecare pas pe care îl face, trebuie să-i îmbunătățim, câte puțin, viața", spune Elena.
Fiecare zi este o luptă, povestește ea. La vârsta de 2 ani, Sebastian nu se poate târî, nu poate sta în funduleț și nu-și poate susține capul. Nu vorbește. Elena și soțul ei au dat în judecată sistemul medical, pentru neglijență criminală.

Transparency International a anunțat că România a făcut progrese modeste în ultimii ani în combaterea corupției din poliție, dar, în celelalte sectoare publice, problema rămâne endemică.

În condițiile corupției răspândite, UE - la care România a aderat în 2007 - a amenințat în repetate rânduri cu sancțiuni.

Laura Ștefan declară că în prezent condițiile de trai sunt mult mai bune - există libertăți de bază și democrație - dar spune că țara este în continuare fragilizată de moștenirea comunistă. "Suntem încă în mentalitatea comunistă, în care a fura de la stat este bine, pentru că era vorba despre un regim totalitarist și oamenii încercau să găsească moduri de a trăi mai bine.

Dar cred că, la 20 de ani de la revoluție, poate a venit momentul ca această mentalitate să se schimbe", spune ea.
Dan Turturică, de la România Liberă, spune că depinde de cetățenii simpli să ceară responsabilitate și transparență. "Aceasta este democrația în esența ei. Un protest ar trebui să înceapă imediat din partea cetățenilor, care nu mai pot suporta. Nu există alt mijloc", declară el.