Orice ar aduce grila unică de salarizare a bugetarilor, lefurile din Occident rămân un miraj pentru angajații români de la stat. Spania și Italia nu au adoptat acest sistem de remunerare a bugetarilor, iar salariile sunt mult mai mari decât cele din România. Și nemții au venituri de invidiat, chiar dacă au grila unică. Sistemul german e bine pus la punct: se ține cont de vechime, dar mai ales de performanță.
Un medic primar de clinică va avea în 2010 aproximativ 870 de euro, dacă profesează în România. Peste graniță, în Italia medicul primar obține peste 4.200 de euro, lunar, în timp ce în Spania câștigă între 3.500 și 5.000 de euro. Salariile sunt mai mari decât în România și când vine vorba de educație.
De exemplu, un profesor de liceu cu grad I și cu o vechime de 10 ani, într-o școală din România, va ajunge la maximum 547 de euro. Același profesor câștigă dublu în Spania, în timp ce în Italia ajunge la peste 2 mii de euro.
Un soldat din Spania este plătit cu 1.100-1.200 de euro lunar, în timp ce în Italia salariul soldatului ajunge la peste 1.300 de euro, cam de patru ori mai mult decât în România. Modelul german i-a inspirat pe guvernanții români când au conceput legea de salarizare unitară în sistemul bugetar. Există însă diferențe. De exemplu, în Germania raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu este de 1 la 4, sunt 15 categorii de salariați, iar fiecare categorie are câte 6 trepte de salarizare. Cu un asemenea sistem, în grila germană un muncitor necalificat câștigă cel puțin 1.417 euro, față de unul român care nu primește decât 167 de euro.
