Republica Moldova ar putea avea guvern liberal, președinte pe Lupu și șef al legislativului pe Filat

Cei patru lideri ai Alianței pentru Integrare Europeană evită să facă publice detalii din cadrul negocierilor pe marginea împărțirii funcțiilor și principalelor poziții în stat, urmând să facă anunțuri oficiale săptămâna viitoare. Totuși, zvonuri tot mai insistente arată că președintele PD Marian Lupu ar putea fi viitorul șef de stat, președinția Parlamentului urmând să revină șefului Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, iar Guvernul - Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu.

De aproape o săptămână, de la constituirea AIE, liderii acesteia, dar și experți din cadrul partidelor se întâlnesc zilnic pentru discuții cu ușile închise. Totuși, atmosfera la negocieri pare să fie colegială și chiar prietenească, iar liderii partidelor, în declarațiile pentru presă, dau asigurări că există o înțelegere perfectă între ei și că în urma consensului va rezulta o guvernare democratică durabilă, fără o coalizare cu comuniștii.

"Avem o înțelegere deplină între noi. Am ajuns la consens privind principiile care vor sta la baza structurii Parlamentului și a Guvernului. S-a discutat și despre departajarea funcțiilor în viitorul Parlament și Guvern, însă nu în măsura în care să putem da nume", a spus după discuțiile de joi liderul PLDM, Vlad Filat.

Coaliția de guvernare deține 53 de mandate, în timp ce comuniștii au 48. Astfel, cele patru partide necomuniste au suficiente voturi pentru a alege conducerea Parlamentului și a investi Guvernul, dar ar fi nevoie de susținerea a cel puțin 8 deputați comuniști pentru a vota un șef de stat.

Liderii AIE se arată siguri că noul șef de stat va fi votat și că nu se va ajnge la o nouă criză. Asta, în mare parte și datorită faptului că Partidul Comuniștilor ar fi puternic dezavantajat, în eventualitatea unor noi alegeri, pe fodul agravării crizei economice și ar putea pierde o bună parte din mandatele pe care le deține în prezent.

"Avem soluții pentru toate situațiile, însă nu cred că se va ajunge atât de departe. Președintele țării va fi votat. Va fi o persoană care va întruni calitățile unui adevărat șef al statului: va fi președintele tuturor cetățenilor și nu al unui singur partid", a declarat pentru Info-Prim Neo președintele PLDM, Vlad Filat.

Și liderul PL, Mihai Gimpu, este optimist în ceea ce privește alegerea președintelui. "Sunt convins că președintele țării va fi votat în ziua în care va fi propusă candidatura. Alianța pentru Integrarea Europeană nu va fi compromisă", dă asigurări Mihai Gimpu. "Comuniștii trebuie să se conformeze rezultatelor alegerilor, așa cum am făcut-o noi în 2001 și 2005. Ei au declarat că sunt pentru stabilitate, că-și iubesc patria, să demonstreze acest lucru. Cedarea unor funcții ar însemna coaliție, însă acest lucru este exclus. Nu putem schimba lucrurile în R. Moldova împreună cu comuniștii", conchide Ghimpu.

"Constituția stipulează clar situația în care președintele țării nu va fi votat. În momentul în care nu se va ajunge la consens, vom avea alegeri anticipate. Partidul Democrat (PDM) este categoric împotriva alegerilor anticipate", a spus Marian Lupu, președintele PDM.

Lupu spune că discuțiile cu comuniștii vor începe după revenirea din vacanță a liderului PCRM, Vladimir Voronin, și a majorității deputaților comuniști, dar că "discuțiile" pentru acordarea susținerii la votarea unui șef de stat nu vor însemna "negocieri" pe funcții sau pe orice altceva.

"La baza structurării organelor parlamentare și guvernamentale au stat și materialele oferite de instituțiile internaționale, inclusiv FMI și BM, cu referire la strategia de reformare a administrației publice. Săptămâna viitoare, sper să ajungem la un concept definitiv", afirmă Marian Lupu. Funcția de președinte, spune el, nu este o idee fatală pentru PD - obiectivul major rămâne asigurarea funcționalității coaliției și depășirea crizei.

Serafim Urechean mizează pe "cumsecădenia" unor comuniști. "Nu cred că cineva poate fi sută la sută sigur că președintele va fi votat. Trăim în Republica Moldova și trebuie să fim pregătiți pentru orice. Dar vom depăși situația", a spus președintele AMN.

Președintele țării este ales prin vot secret, cu majoritate calificată de cel puțin 61 de voturi. În cazul în care niciun candidat nu este ales, se organizează alegeri repetate, la care pot fi înaintate aceleași sau alte candidaturi. Dacă nici atunci nu este ales, președintele în exercițiu dizolvă Parlamentul. Pentru că legislativul nu poate fi dizolvat decât o dată pe an, în caz de eșec în alegerea șefului statului, alegeri parlamentare anticipate vor avea loc, cel mai devreme, în februarie 2010, spune expertul independent Ion Creangă.

Curtea Constituțională va examina raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie într-o ședință plenară vineri, 14 august. În caz de recunoaștere a alegerilor și validare a mandatelor de deputat, președintele R. Moldova va trebui să convoace Parlamentul în prima ședință până la 29 august.  Discuțiile între liderii politici ai celor patru partide democratice vor continua joi, 13 august, precum și vineri, 14 august, după ședința Curții Constituționale.