Radu Paraschivescu: Ideologia terorii

Răul făcut în numele binelui e o acrobație pe care specia umană o reușește de secole bune. De la Inchiziție la comunism și de la primii muguri naziști la arhitecții contemporani ai terorii, omenirea și-a inventat de fiecare dată alibiuri pentru grozăvii. A existat întotdeauna un refren justificativ, o lozincă îndrituitoare. Reducționismul aprig („Cine nu e cu noi e împotriva noastră”) se lățește în istorie în toate locurile unde argumentul trece drept erezie, iar dreptul la opțiune drept hachiță revolută. Cine își permite luxul îndoielii e inconștient sau handicapat. Recursul la teroare nu ține cont de continent, timp istoric, religie și rasă. Teroarea funcționează după aceeași rețetă și are mereu același scop: capitularea îngrozită. Ideologizarea ei e tot mai simplă pe măsură ce forța de ripostă a societăților democratice slăbește.

Odată dezlănțuită, teroarea ajunge pe ecran și în pagina ziarului. În acest iureș feroce și revanșard, nimeni nu are vreme pentru panseul lui Alan Brien: „Violența e vorba de duh a analfabeților”.

Citește mai mult în Adevărul