R. Moldova și-a dat acceptul pentru deschiderea unor consulate românești la Cahul și Bălți

Acordul privind micul trafic la frontieră dintre România și Republica Moldova a fost parafat marți, la Chișinău, după ce delegațiile au încheiat negocierile asupra textului după o singură rundă de discuții, purtate luni.

"Normalizarea și consolidarea relației cu Republica Moldova se va face prin realizări concrete, palpabile. În acest sens, salutăm definitivarea textului Acordului bilateral privind micul trafic la frontieră, care a fost parafat astăzi. Mulțumesc și felicit delegația MAE și pe colegii lor din MAEIE al Republicii Moldova pentru munca lor profesionistă", a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

Totodată, Predoiu a salutat faptul că autoritățile Republicii Moldova și-au dat acceptul pentru deschiderea consulatelor României la Cahul și Bălți. "Această decizie confirmă angajamentul României și al Republicii Moldova de a acționa cu hotărâre pentru a întreprinde măsuri clare în interesul cetățenilor din cele două state. Deschiderea celor două consulate va facilita aplicarea documentului care a fost parafat astăzi", a mai subliniat ministrul interimar al afacerilor externe, Cătălin Predoiu.

La Chișinău, anunțul semnării acestui document juridic important a fost făcut de premierul moldovean. "Finalizarea negocierilor dintre România și Republica Moldova pe marginea Convenției de mic trafic la frontieră într-o singură rundă este un fapt pozitiv ce dovedește voința politică de la Chișinău și de la București", a declarat marți Vlad Filat.

"Nu am avut de negociat foarte multe lucruri, deoarece acest acord este unul cadru, este un document comunitar. Noi am discutat anumite chestiuni tehnice, cum ar fi taxa pentru eliberarea permisului special pentru trecerea frontierei, perioada de valabilitate a acestuia, și alte detalii tehnice care nu țin de sensul acestei Convenții. Totul a decurs ușor și rapid deoarece, după cum spuneam, este un document cadru al UE", a mai spus acesta.

Semnarea convenției privind micul trafic la frontiera cu Republica Moldova a fost inițiată de România în martie 2008, în timpul mandatului fostului ministru de Externe Adrian Cioroianu. România a avut această inițiativă în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, documente similare fiind semnate de majoritatea statelor de la frontiera UE cu vecinii lor imediați. Bucureștiul a transmis Chișinăului un proiect de convenție, dar autoritățile moldovene de atunci au respins oferta, condiționând semnarea lui de adoptarea celor două documente controversate care au provocat tensiuni de-a lungul timpului între România și Republica Moldova - Tratatul politic de bază și Tratatul de frontieră.

În plus, autoritățile de la Chișinău au cerut includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv a Transnistriei, în zona de mic trafic, condiție aflată în contradicție cu normele europene, ce reglementează la 30-50 de kilometri de frontierele UE zona în care este permisă libera circulație.

Acordul le permite locuitorilor din apropierea graniței româno-moldovene să fie scutiți de obligativitatea vizei la trecerea în România, pe o distanță bine definită de la graniță. Ei urmează să primească un permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o perioadă de minim un an, ce le va permite să se deplaseze liber în zona prestabilită.

România a propus astfel de acorduri și Ucrainei și Serbiei, ceilalți doi vecini ce nu fac parte din Uniunea Europeană. La un moment dat, discuțiile cu Ucraina păreau cele mai avansate și cele două state se apropiau de semnarea documentului, care a fost amânată însă, în urma apariției unor dificultăți și neînțelegeri de ultim moment.

Noul guvern democrat-liberal venit la putere în R. Moldova în urma alegerilor legislative anticipate din 29 iulie își anunțase printre prioritățile de politică externă semnarea Convenției privind micul trafic la frontiera cu România, document pe care partidele ce alcătuiesc coaliția de guvernare l-au susținut și când se aflau în opoziție. Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a organizat în repetate rânduri mitinguri și manifestații în care cerea guvernului comunist aflat pe atunci la putere să semneze acest acord cu România, care ar fi un instrument în beneficiul locuitorilor moldoveni de la granița cu România.

Acordul privind micul trafic de frontieră este strâns legat și de subiectul deschiderii a două consulate românești la Cahul și Bălți, un subiect asupra căruia autoritățile române au insistat în ultimii ani. Discuțiile pe această temă durează de câțiva ani, de pe vremea guvernării comuniste de la Chișinău.

Inițial, partea moldoveană își dăduse acordul pentru deschiderea celor două consulate românești, dar apoi și-a retras avizul, în urma tensionării relațiilor bilaterale. Ulterior, într-un interval de oarecare "dezgheț" diplomatic, subiectul a fost reluat, iar partea moldoveană și-a dat acordul pentru consulatul de la Cahul, însă a dorit în contrapatidă deschiderea unui consulat moldovenesc la Iași.

Pentru a-și da acordul pentru consulatul de la Bălți, Chișinăul sugera în 2008 că ar dori de asemenea reciprocitate și propunea deschiderea unui consulat la Constanța.

Ministrul de Externe moldovean, Iurie Leancă, a spus recent că în discuțiile cu partea română va fi abordat și subiectul deschiderii de noi consulate. "Vom evalua posibilitatea de a deschide consulat la Iași, iar unul român la Cahul, că să nu facem cozi la Chișinău", a anunțat Iurie Leancă.