Reformarea și reducerea programei școlare va trebui combinată cu stagii de formare pentru cadrele didactice, pentru că oricât de bună ar fi noua curriculă, profesorii o vor preda ineficient, după vechile metode, a explicat, pentru NewsIn, șeful direcției pentru învățământul preuniversitar din MECI.
"Ministerul Educației lucrează în prezent la o nouă curriculă, pe care sperăm să o putem introduce din anul școlar viitor, axată pe dezvoltarea gândirii critice și a altor competențe necesare în viața de zi cu zi. Oricât de bună ar fi această curriculă, sistemul de educație este unul inerțial, profesorii predau ce știu să predea și vor adapta curricula la metodele vechi. Asta va face tot demersul reformei să fie inutil, de aceea trebuie să îi și învățăm pe profesori cum să predea", a explicat Liliana Preoteasa, prezentă la conferința despre reformarea programei la disciplinele exacte, organizată de Societatea Academică Română (SAR).
Șeful de la Preuniversitar mai spune că formarea profesorilor va trebui să țină cont de necesitatea punerii în practică a teoriilor. "La stagiile de formare pe care le organizează ministerul ne-a fost foarte dificil să le explicăm învățătorilor că trebuie să predea situații fizice simple axate pe partea practică, cum ar fi explicarea unor fenomene precum dizolvarea zahărului în apă. Profesorii s-au obișnuit cu o anumită metodă, nu este vina lor, dar acest lucru trebuie să se schimbe", a adăugat Preoteasa.
În ceea ce privește curricula propriu-zisă, aceasta va ține cont și de o serie de propuneri făcute de specialiștii prezenți la conferința SAR. Printre acestea se numără punerea în practică a teoriilor științifice, predarea noilor idei științifice, revizuirea continuă a materiei predate, interdisciplinaritatea și predarea istoriei științelor.
Un alt punct important al noii programei școlare ar putea fi faptul că elevii ar putea să își aleagă disciplinele care îi interesează, iar performanța școlară va trebui să se măsoare în credite, ceea ce înseamnă că un elev bun la o anumită materie ar putea promova anul școlar indiferent dacă are rezultate mai slabe la o altă disciplină.
"Sunt studii care arată că 80% din conținutul unui manual se pierde. Din acest motiv curricula trebuie compactată pentru a oferi numai cunoștințele esențiale, care să poată fi bine asimilate. În plus, elevii trebuie să-și poată alege disciplinele care îi interesează și să nu rămână repetenți la materiile care nu îi interesează. Pentru aceasta ar trebui introdus un sistem de credite care să asigure promovarea, iar interesul natural pentru anumite discipline vor asigura succesul pe piața muncii", spune președintele IRSCA Gifted Education, Florin Colceg.
Conferința SAR a prezentat o serie de teste internaționale, la care România se plasează foarte prost. Dintre acestea, unul dintre cele mai renumite este PISA, cel care determină abilitatea elevilor de 15 ani de a reflecta asupra cunoștințelor dobândite, de a le pune în aplicare, precum și capacitatea lor de a rezolva probleme din lumea reală.
În 2006, când a avut loc evaluarea pe științe, România s-a situat pe ultimul loc din țările UE, iar la nivel mondial a ocupat locul 47 din 57 de candidați, plasându-se în urma unor țări ca Chile, Uruguay, Iordania sau Tailanda.
Unul din doi elevi români confundă informațiile științifice cu propriile lor convingeri, cunoștințele și abilitățile lor reprezentând cel mai slab nivel de educație, respectiv nivelul 1 din 6.
