Ortodocșii și greco-catolicii au sărbătorit, duminică, Paștele, cea mai importantă sărbătoare a creștinității, care marchează Învierea lui Iisus Hristos, în a treia zi după ce a fost crucificat în Vinerea Mare.
Paștele creștin derivă din Paștele evreiesc și este cea mai sfântă sărbătoare din calendarul creștin, care simbolizează renașterea și mântuirea promise după moarte. Paștele creștin are loc aproape în aceeași perioadă în care se sărbătorește Paștele Evreiesc, pentru că, potrivit Bibliei, Iisus a înviat în zilele în care iudeii țineau această festivitate.
Termenul ce definește sărbătoarea Învierii, Paște, își are etimologia în cuvântul ebraic "pesah", care se traduc prin "trecere". Paștele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Roșie, din robia Egiptului, în pământul făgăduinței, Canaan. Paștele creștinilor înseamnă, în primul rând, Învierea Domnului, care nu este o sărbătoare izolată, ci se întinde, practic, ca semnificații, de la intrarea în Postul Mare, până la Pogorârea Duhului Sfant (Rusaliile).
Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se petrece, în fiecare an, de Paștele Ortodox, la Ierusalim. Acolo, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, Sfânta Lumină se aprinde deasupra Mormântului Sfânt, ca un "un foc venit din cer", după cum spun reprezentanții Bisericii Ortodoxe.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștinii merg la biserică pentru a asista la slujba Învierii, cântă Troparul Învierii și primesc Lumină. Anul acesta, credincioșii ortodocși care au fost prezenți la slujba de Înviere la Catedrala Patriarhală din București au putut lua, pentru prima dată, Lumina Sfântă adusă de la Biserica Sfântul Mormânt din Ierusalim, de către o delegație a Patriarhiei Române, cu un avion special.
