În componenţa noului legislativ de la Chişinău intră cinci partide politice. Cele mai multe mandate le-a obţinut, după alegerile din iulie, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, 48 la număr. Urmează în ordine descrescătoare, Partidul Liberal Democrat din Moldova cu 18 mandate, Partidul Liberal cu 15, Partidul Democrat din Moldova şi Alianţa Moldova Noastră cu 13, respectiv 7 mandate.
Toate partidele necomuniste au format Alianţa pentru Integrare Europeană, o coaliţie liberal-democrată. Aceasta deţine un total de 53 de locuri din cele 101 ale Parlamentului, suficiente pentru alegerea conducerii legislativului şi învestirii Guvernului. Cu toate acestea cu o zi înaintea primei şedinţe au apărut zvonuri legate de neînţelegeri în sânul coaliţiei. Toate au fost dezminţite de cei patru lideri liberali şi democraţi. Există însă îndoieli că formula conducerii Parlamentului de la Chişinău va fi definitivată chiar de vineri.
Pe de altă parte în componenţa actuală coaliţia nu poate desemna şi viitorul preşedinte al ţării. Pentru numirea lui sunt necesare cel puţin 61 de voturi, cu 8 mai multe decât mandatele liberal-democraţilor. Aceştia au făcut apel la comunişti să dea dovadă de responsabilitate şi să delege minim opt deputaţi pentru a vota noul şef al statului, evitând astfel o nouă criză politică.
Partidul Comuniştilor a declarat însă că nu recunoaşte Alianţa pentru Integrare Europeană ca partener de dialog şi a anunţat că va iniţia constituirea propriei coaliţii de centru-stânga.
Parlamentul Republicii Moldova se reuneşte pentru sesiunea inaugurală
