Opoziția moldoveană a acuzat comuniștii că au fraudat deja alegerile anticipate de miercuri, dar a evitat să spună dacă va organiza proteste de stradă, în ultima zi a unei campanii electorale agresive.
Moldovenii merg miercuri la urne pentru a doua oară anul acesta, după alegerile legislative din 5 aprilie, câștigate de comuniști. Protestele de după scrutinul din aprilie, contestat de opoziție, au degenerat în violențe soldate cu vandalizarea Parlamentului și Președinției. Partidele de opoziție s-au distanțat de violențe, și niciunul dintre ele nu a vorbit despre noi demonstrații, în cazul în care și scrutinul de miercuri va fi fraudat.
"Alegerile au fost deja fraudate prin implicarea structurilor de stat în campanie și prin faptul că presa procomunistă a acționat agresiv în slujba lui Voronin", a declarat Vlad Filat, liderul Partidului Liberal-Democrat, într-o conferință de presă. Filat a evitat să răspundă atunci când a fost întrebat dacă opoziția plănuiește proteste de stradă după alegeri.
"În Europa, comunismul ca regim politic mai există numai în Moldova. Avem șansa, la aceste alegeri, să întoarcem această pagină întunecată odată pentru totdeauna", au declarat într-un comunicat un grup de partide liberale, după un miting de dimensiuni modeste din centrul Chișinăului.
La rândul lui, președintele comunist în exercițiu Vladimir Voronin, care vrea să își mențină influența asupra vieții politice după ce se va retrage din această funcție, afirmă că Moldova riscă să fie ștearsă de pe hartă, dacă partidele prooccidentale câștigă alegerile de miercuri. Liberalii moldoveni pledează pentru relații mai apropiate cu România, înrudită etnic și membră a Uniunii Europene. Și Voronin vrea relații mai bune cu Uniunea Europeană, dar nu încetezează să numească Rusia "partenerul strategic" al țării sale.
Comuniștii, care au beneficiat de amplă acoperire mediatică în campanie, spun că opoziția este incapabilă să-și recunoască înfrângerea iminentă la alegerile anticipate.
Voronin, care are 68 de ani, este președinte din 2001 și nu mai poate candida pentru un al treilea mandat. El a fost ales președinte al Parlamentului în aprilie și sperase să continue să domine viața politică din această funcție, comentează Reuters, reamintind schimbările de orientare ale lui Voronin de-a lungul timpului: prorus, apoi proromân, pentru ca acum să acuze România de subminarea statalității Republicii Moldova prin acordarea de cetățenie moldovenilor. Circa 800.000 de moldoveni au obținut cetățenia română sau au solictat-o până în prezent.
Luni a fost ultima zi a unei campanii agitate. Sondajele arată că Partidul Comuniștilor, populari printre alegătorii în vârstă de la țară, au 30% din intențiile de vot, față de 50% în aprilie. Cele trei partide de opoziție, dintre care două sunt proromânești ca orientare, au împreună în jur de 30%. Partidul Liberal Democrat și Partidul Liberal ar putea obține împreună 20% din voturi, dar cheia pentru formarea unei coaliții viabile ar putea fi Partidul Democrat, care a crescut în sondaje de la 4% la 10%. Noul lider al acestui partid este Marian Lupu, fost președinte al Parlamentului care s-a retras din Partidul Comuniștilor. Analiștii spun că el ar putea încheia o alianță postelectorală cu comuniștii, cu condiția ca Voronin să se retragă din politică.
