Barack Obama a anunțat vineri că se va deplasa la Copenhaga în ultima zi a summitului, pentru a participa la ultimele negocieri cu ceilalți lideri mondiali, relatează AFP.
"Președintele Obama apreciază că rolul de impulsionare al Statelor Unite va fi fără îndoială mai eficient dacă participă la finalul summitului de la Copenhaga, la 18 decembrie, decât la 9 decembrie", cum era inițial prevăzut, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs, într-un comunicat.
"Probleme importante urmează să fie negociate pentru a ajunge la un acord, dar această decizie arată angajamentul președintelui Obama de a face totul pentru a se ajunge la un rezultat pozitiv", a insistat Gibbs. El a mai adăugat că Obama, care a fost criticat după ce și-a anunțat prezența doar pentru ziua de 9 decembrie, și-a schimbat planurile în urma discuțiilor cu alți lideri și constatând progrese în negocierile pentru un acord privind clima.
Președintele francez Nicolas Sarkozy a primit imediat acest anunț cu "multă satisfacție", apreciind că această decizie "confirmă importanța acordată de Statele Unite succesului conferinței privind clima".
La rândul său, organizația ecologistă Greenpeace a salutat anunțul, apreciind că "toate elementele sunt acum îndeplinite pentru ca liderii să meargă înainte și să se înțeleagă asupra unui acord cu caracter de constrângere care să limiteze eficient emisiile de gaze cu efect de seră".
Și premierul suedez Fredrik Reinfeldt, a cărui țară asigură președinția UE, a salutat sâmbătă decizia lui Obama, subliniind că acest lucru va da "o greutate politică negocierilor".
Peste 100 de șefi de stat sau de guvern și-au confirmat deja participarea la conferința de la Copenhaga, care se va desfășura din 7 până în 18 decembrie.
Altă dovadă de bună voință, Statele Unite s-au declarat pregătite să plătească "partea lor" din planul de ajutor anual de 10 miliarde de dolari pentru țările în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta să lupte împotriva încălzirii climei, plan care urmează să fie adoptat la Copenhaga. Marea Britanie și Franța au cerut săptămâna trecută înființarea acestui fond de susținere.
"Un consens este pe punctul de a se forma pentru a considera că unul dintre elementele centrale ale acordului de la Copenhaga ar trebui să fie mobilizarea a 10 miliarde de dolari pe an până în 2012", în favoarea țărilor în curs de dezvoltare, a declarat Gibbs. "Statele Unite își vor plăti partea care le revine din această sumă", a spus el.
Gibbs a precizat că Obama a discutat despre starea negocierilor cu Sarkozy, dar și cu premierul britanic Gordon Brown, premierul australian Kevin Rudd și cancelarul german Angela Merkel.
Ajutorul pentru țările în curs de dezvoltare este considerat drept un element crucial în găsirea unui acord la Copenhaga, acestea ezitând să accepte obiective cu caracter de constrângere în lupta împotriva încălzirii climei, afirmând că responsabilitatea le revine țărilor bogate.
Obama a a dat un impuls în procesul de pregătire a summitului de la Copenhaga, anunțând la 25 octombrie un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră americane cu 17% până în 2020, în raport cu 2005.
Greenpeace spune însă că aceste obiective sunt departe de a fi suficiente. În consecință, organizația ecologistă i-a cerut președintelui american "să crească țintele de reducere și contribuția financiară a Statelor Unite", pentru a răspunde exigențelor privind încălzirea climei.
