Obama va participa la închiderea conferinţei pentru climă de la Copenhaga

\"Preşedintele Obama apreciază că rolul de impulsionare al Statelor Unite va fi fără îndoială mai eficient dacă participă la finalul summitului de la Copenhaga, la 18 decembrie, decât la 9 decembrie\", cum era iniţial prevăzut, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs, într-un comunicat.

\"Probleme importante urmează să fie negociate pentru a ajunge la un acord, dar această decizie arată angajamentul preşedintelui Obama de a face totul pentru a se ajunge la un rezultat pozitiv\", a insistat Gibbs. El a mai adăugat că Obama, care a fost criticat după ce şi-a anunţat prezenţa doar pentru ziua de 9 decembrie, şi-a schimbat planurile în urma discuţiilor cu alţi lideri şi constatând progrese în negocierile pentru un acord privind clima.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a primit imediat acest anunţ cu \"multă satisfacţie\", apreciind că această decizie \"confirmă importanţa acordată de Statele Unite succesului conferinţei privind clima\".

La rândul său, organizaţia ecologistă Greenpeace a salutat anunţul, apreciind că \"toate elementele sunt acum îndeplinite pentru ca liderii să meargă înainte şi să se înţeleagă asupra unui acord cu caracter de constrângere care să limiteze eficient emisiile de gaze cu efect de seră\".

Şi premierul suedez Fredrik Reinfeldt, a cărui ţară asigură preşedinţia UE, a salutat sâmbătă decizia lui Obama, subliniind că acest lucru va da \"o greutate politică negocierilor\".

Peste 100 de şefi de stat sau de guvern şi-au confirmat deja participarea la conferinţa de la Copenhaga, care se va desfăşura din 7 până în 18 decembrie.

Altă dovadă de bună voinţă, Statele Unite s-au declarat pregătite să plătească \"partea lor\" din planul de ajutor anual de 10 miliarde de dolari pentru ţările în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta să lupte împotriva încălzirii climei, plan care urmează să fie adoptat la Copenhaga. Marea Britanie şi Franţa au cerut săptămâna trecută înfiinţarea acestui fond de susţinere.

\"Un consens este pe punctul de a se forma pentru a considera că unul dintre elementele centrale ale acordului de la Copenhaga ar trebui să fie mobilizarea a 10 miliarde de dolari pe an până în 2012\", în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare,  a declarat Gibbs. \"Statele Unite îşi vor plăti partea care le revine din această sumă\", a spus el.

Gibbs a precizat că Obama a discutat despre starea negocierilor cu Sarkozy, dar şi cu premierul britanic Gordon Brown, premierul australian Kevin Rudd şi cancelarul german Angela Merkel.

Ajutorul pentru ţările în curs de dezvoltare este considerat drept un element crucial în găsirea unui acord la Copenhaga, acestea ezitând să accepte obiective cu caracter de constrângere în lupta împotriva încălzirii climei, afirmând că responsabilitatea le revine ţărilor bogate.

Obama a a dat un impuls în procesul de pregătire a summitului de la Copenhaga, anunţând la 25 octombrie un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră americane cu 17% până în 2020, în raport cu 2005.

Greenpeace spune însă că aceste obiective sunt departe de a fi suficiente. În consecinţă, organizaţia ecologistă i-a cerut preşedintelui american \"să crească ţintele de reducere şi contribuţia financiară a Statelor Unite\", pentru a răspunde exigenţelor privind încălzirea climei.