Sute de pelerini au participat pe 29 iunie la slujbele de Mănăstirea Rebra-Parva, care își sărbătorește hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
Mănăstirea Rebra-Parva a fost atestată documentar încă din secolul al XV-lea, dar primele înscrisuri care vorbesc despre străvechiul lăcaș de rugăciune datează din anul 1755.
Potrivit specialiștilor, însă, mănăstirea a existat cu siguranță înainte de anul 1700. În 1782, când au fost desființate toate ordinele călugărești din Transilvania, catolice sau ortodoxe, călugării au fost alungați, dar bisericuța a rămas intactă.
De atunci, mănăstirea a mai fost locuită temporar de călugări până la 1822, când biserica din lemn a fost demontată și mutată mai întâi în cimitirul vechi, iar de acolo, la scurt timp, pe locul unde se află în prezent și biserica parohială.
În urmă cu un secol, aici se mai puteau vedea urmele unei mănăstiri vechi. În amintirea acesteia, au fost plantați brazi și a fost amplasată o troiță. Numele i-a rămas peste timp "La mănăstire".
Mănăstirea Rebra-Parva a fost reînființată în anul 1993 de călugări originari din zonă, dar veniți de la Mănăstirea Turnu din județul Vâlcea. Ei au instituit ca mod de viață pravila practicată la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea unde se copiază modelul Muntelui Athos.
Cu acest lucru a fost de acord și Consiliul eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care a aprobat atunci existența legală și canonică a schitului.
Mănăstirea Rebra-Parva a devenit loc de pelerinaj mai ales după ce, imediat după ce a fost construită, în anii 90, o puternică alunecare de teren a distrus o parte din clădirile așezământului religios.
Peste 260.000 de români își aniversează ziua numelui, luni, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, majoritatea purtând numele de Petru, Petre și Paulina sau Petronela, potrivit MAI.
