Moody's a analizat, în raportul "Emerging European Sovereigns: The case for Risk Differentiation", situaţia a zece state est-europene, din care doar două - Croaţia şi Ucraina - nu fac parte din UE.
În analiza nevoilor de finanţare din acest an, Moody's porneşte de la premisa că ţările îşi vor utiliza 60% din rezervele valutare internaţionale pentru a acoperi necesarul de finanţare externă. În cazul României, rezervele valutare administrate de BNR însumau 25,917 miliarde euro euro la finalul lui februarie - şi 28,401 miliarde euro, dacă se adaugă rezerva de aur.
De asemenea, acordurile de susţinere financiară cu UE sau Fondul Monettar Internaţional (FMI) sunt luate în calcul. Dintre statele din UE, Ungaria şi Letonia au primit deja pachete de susţinere financiară de la UE şi FMI, iar Ucraina a obţinut un pachet de urgenţă de la FMI în valoare de 16,4 miliarde dolari, care a fost însă blocat la a doua tranşă, din cauza neînţelegerilor legate de deficitul bugetar.
Dintre cele zece state, România este pe locul al doilea în privinţa necesarului de finanţare externă din 2009, după Polonia, pentru care Moody's a calculat un necesar de 60,8 miliarde euro.
Dacă se raportează cifrele la produsul intern brut (PIB), România este mai puţin expusă la finanţarea externă decât mulţi dintre ţările din categoria analizată de Moody's, cu un necesar de finanţare externă echivalent cu 21,8% din PIB.
Necesarul de finanţare externă al Letonia este cel mai ridicat ca pondere în PIB, de 64,4% din PIB, statul baltic fiind urmat de Bulgaria (43,3% din PIB), Estonia (30,1% din PIB) şi Lituania (29,2% din PIB).
Cehia este în situaţia cea mai favorabilă, necesarul de finanţare externă echivalând cu doar 6,6% din PIB.
În ceea ce priveşte necesarul brut de finanţare al guvernului României, Moody's estimează că autorităţile de la Bucureşti au nevoie de 14,9 miliarde euro în 2009, sau 11,2% din PIB, suma echivalând cu 33,3% din veniturile publice, printre cele mai ridicate niveluri din UE.
Analizând riscurile legate de refinanţare, Moody's arată că "Letonia, Lituania, România şi Ucraina apar ca fiind cele mai vulnerabile ţări (cu riscuri considerabile n.r.), urmate de Ungaria, Estonia, Bulgaria şi Croaţia, care prezintă riscuri de refinanţare semnificative".
Agenţia de rating se bazează pe un indicator al riscului de refinanţare guvernamentală (GRRI), care este puţin peste 40 în cazul României dacă se ia în calcul doar volumul normal de emisiuni de titluri de stat.
În cazul în care se ia în calcul un "scenariu de stres" în care bugetul public trebuie să-şi asume datoriile sistemului bancar şi/sau nevoile de finanţare externă ale sectorului privat, România ajunge la un nivel de risc de 100 - pe care îl mai au doar Letonia şi Lituania -, considerat de risc "sever" de agenţia de rating.
Moody's a publicat acest raport în contextul relatărilor din ultima perioadă legate de riscurile legate de ţările din estul Europei, care au nevoie de finanţare externă.
