Mihai Ghimpu a devenit președinte interimar al Republicii Moldova

Comuniștii nu au votat aceste puncte de pe agendă. Decizia intră în vigoare la data adoptării.

"Nu avem Guvern, nu avem Președinte - suntem doar noi în Parlament care trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru guvernarea țării", a spus Mihai Ghimpu.

"Înțelegem cu toții durerea sufletească prin care trece o parte din deputați - cei comuniști, dar nu putem să admitem ca în Republica Moldova să existe un vacuum de putere", a declarat prim-vicepreședintele Parlamentului Serafim Urechean, care a citit decizia de asigurare a interimatului funcției de șef de stat de către Președintele Parlamentului. 

Următorul pas ține de Curtea Constituțională, care urmează să constate constituționalitatea aceste decizii. Procedurile ar putea fi epuizate în câteva zile, pentru a nu crea un vacuum de putere executivă, pe care comuniștii o doresc pentru crearea de cât mai mult haos în țară, a declarat presei președintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, candidatul anunțat al coaliției pentru funcția de premier.

După decizia Curții Constituționale, Mihai Ghimpu, în calitatea sa de președinte în exercițiu, va putea numi candidatura la funcția de premier, iar majoritatea din Alianța pentru Integrare Europeană va învesti în funcție noul Guvern.

Piatra de încercare a actualului Parlament va fi alegerea președintelui, poziție pentru care majoritatea parlamentară l-a anunțat pe președintele Partidului Democrat, Marian Lupu. Alianței îi lipsesc opt voturi pentru a vota un șef al statului, care ar trebui să vină din partea Partidului Comuniștilor. În cazul în care alegerile eșuează, Parlamentul va fi dizolvat și se va ajunge din nou la alegeri anticipate. Cel puțin în acest moment comuniștii au anunțat că nu vor vota nicio candidatură care va veni din partea coaliției democrate.

Deputatul comunist Vadim Mișin a declarat că, în cazul unor anticipate, Partidul Comuniștilor va luat 70 de mandate, plus-minus 3%. În luna mai, când a fost dizolvat Parlamentul ales în aprilie, Voronin declara că PCRM va obține 80 de mandate în actualul Parlament. În urma scrutinului însă, comuniștii au luat 48 de mandate și au ajuns în opoziție.

Președintele Voronin și-a prezentat astăzi demisia în cadrul unui apel către popor difuzat de posturile publice de radio și TV, în cadrul căruia a spus că cedează cu inimă grea puterea noiii guvernări, dar promite să revină și "să readucă vremurile făuririi". Voronin, ales de Parlament, ar fi trebuit să-și prezinte demisia tot în fața Legislativului, însă a preferat să trimită doar o cerere de demisie la cancelaria Parlamentului. 

"Nu cred că politicienii reuniți doar de emoțiile negării și de dorința de partajare a funcțiilor sunt capabili să ofere societății un program pozitiv și de a guverna țara bazându-se pe interesele poporului", a declarat Voronin, care este convins că noua coaliție de guvernare de la Chișinău poate aduce doar "disperare, demoralizare și lipsă de perspective". Liderul PCRM promite însă: "comuniștii vor rămâne alături de compatrioți". "Sunt convins că vremurile făuririi vor reveni pe pământul moldovenesc. Nici nu poate fi altfel", a conchis Voronin, care a spus "la revedere!" la încheierea adresării sale. 

Voronin a fost ales pentru primul mandat prezidențial la 4 aprilie 2001, când, în urma alegerilor parlamentare anticipate Partidul Comuniștilor a luat 70 din cele 101 mandate de deputat. Cel de al doilea mandat prezidențial al liderului comuniștilor, Vladimir Voronin, a început la 5 aprilie 2005 și a expirat la 7 iunie 2009. Votul dat atunci de partidele necomuniste pentru susținerea lui Voronin au fost retractat și regretat ulterior de majoritatea actorilor politici democratici, mai puțin de Partidul Popular Creștin Democrat. Pe fundalul menținerii coaliției cu PCRM, scorul PPCD s-a prăbușit mult sub pragul electoral.

Partidele din actuala majoritate parlamentară au contestat de nenumărate ori în ultimele luni mandatul prezidențial al liderului comuniștilor, care, în opinia acestora, ar fi trebuit să-și depună demult demisia, în caz contrar făcându-se responsabil de uzurparea puterii în stat. Însă Curtea Constituțională a respins solicitarea partidelor democratice privind verificarea constituționalității deținerii simultane de către Voronin a mandatului de șef de stat și a celui de deputat.