Înfrângerea din meciul de fotbal cu Serbia doare de două ori. O dată pentru că a făcut ca toată campania de calificare la Mondiale să semene cu planul nostru din 2008 de a construi 1.400 km de autostrăzi în patru ani. Se poate dacă batem tot, dacă o să construim deodată peste tot și muncim zi și noapte. Apoi, mai dureros, jocul de la Constanța ne-a ucis o iluzie națională. Până acum ne legănam cu ideea că fotbaliștii români sunt buni, inventivi, ce dracu, dom’le, sunt ai noștri. Totul e ca băieții să vrea cu adevărat să câștige și să-i așeze cât de cât Piți pe teren. Teoria asta o aplicăm peste tot. La fel, doctorii noștri sunt buni, da’ nu prea au cu ce să lucreze, profesorii sunt grozavi, dar nu sunt motivați financiar, inginerii știu, da’ n-avem industrie, până și ziariștii sunt competenți, dar sunt presați de prostul gust al publicului.
Citește mai mult în Gândul