Scrisă în franceză, engleză şi italiană, corespondenţa secretă a
inspirat noua carte "Edda Ciano şi comunistul. Pasiunea secretă a fetei
Ducelui". Scrisorile, care datează din septembrie 1945 până în
aprilie 1947, urmăresc povestea de dragoste dintre fiica lui Mussolini
şi Leonida Bongiorno, un lider comunist regional şi fiul unui
antifascist influent.
Edda era căsătorită cu Galeazzo Ciano, un fascist loial care la un
moment dat a fost ministru de Externe, însă apoi a fost executat de
socrul său. După căderea regimului fascist, Edda a fost în detenţie pe insula
Lipari, din Sicilia. Acolo s-a întâlnit cu Bongiorno, la sfârşitul unei
demonstraţii şi după aceea el a scris cum ea părea "o mică pasăre
rănită, cu aripile frânte".
Povestea de dragoste a continuat în scrisorile datate cronologic,
ascunse între alte lucruri într-un dulap cu haine din casa fiului lui
Leonida, Edoardo. După ce a fost eliberată din detenţia de pe insula
Lipari, în iunie 1946, ea a revenit la copiii ei, la Roma, de unde l-a
implorat pe Leonida: "Vino şi trăieşte aici, cu mine. Nu abandona
fericirea pe care Dumnezeu ţi-o oferă".
Totuşi, Leonida îşi întâlnise între timp viitoarea soţie, pe Angela, şi s-a mai întâlnit doar o dată cu Edda, într-un hotel din Sicilia. Leonida a revenit în Lipari şi s-a căsătorit cu Angela. Edda Ciano a murit la Roma, în 1995.
