Listă de călătorie în România: usturoi, apă sfinţită, cruce de argint şi ţăruş de lemn

Dincolo de "o posibilă întâlnire nocturnă cu un vampir", articolul publicat de The Telegraph analizează moştenirea României legată de Revoluţia din 1989. După o trecere în revistă a evenimentelor din decembrie '89, autorul articolului conclude: "Dar, în sfârşit, România era liberă. O fi aşa?". "În spiritul "delicios" balcanic, românii sunt în continuare chinuiţi de teorii ale conspiraţiei: cine e responsabil de crimele comise după căderea lui Ceauşescu? Cine era cu adevărat la putere?", continuă jurnalistul, copleşit de "întunecimea" poveştilor pe care le aude, la o cafenea în Piaţa Victoriei din Timişoara.

"În timp ce Ceauşescu a avut bani să-şi construiască un palat monstruos în Bucureşti, oamenii erau la limita subzistenţei, cu raţii din alimentele de bază: zahăr, făină şi ulei şi, uneori, cu doar o porţie de carne pe lună. Mâncau mulţi cartofi şi mult orez. De Craciun, în loc de cadouri, copiii primeau lucruri necesare, cum ar fi periuţe de dinţi. Asta dacă erau norocoşi", pictează jurnalistul The Telegraph tabloul României comuniste.

După o vizită la Muzeul Memorial al Revoluţiei din Timişoara, autorul caută "o destindere vizuală şi spirituală" şi se opreşte în Piaţa Unirii unde notează aspectul "uşor uzat" al clădirilor din jur. "Există şi o generaţie tânără pentru care evenimentele din 1989 sunt aproape necunoscute şi pentru care râsul este ceva natural", observă jurnalistul.

Călătoria continuă spre Transilvania. "Evit cu bucurie turul celor 12 monumente dedicate Revoluţiei din '89 din Timişoara, pare puţin greu de digerat", conclude jurnalistul-turist în România, care se înarmează cu "o scurtă rugăciune" înainte de a intra pe tărâmul lui Dracula.