O prezentare. Un singur pitch. Singura lor şansă.
Când au intrat în sala de şedinţe în care avea să se decidă soarta start-up-ului lor Konstantin Hristov , fondatorul favit, şi ceilalţi doi membri ai echipei sale erau decişi să-şi păstreze mintea limpede cu orice preţ. \"Am lucrat multicel în vanzari, înainte\", spune el \"aşa că niciodată nu uit prima regulă a omului de vânzări: să ajungi la întâlniri bine pregătit. Însă şi mai importantă e cea de-a doua regulă: să nu te agăţi prea tare de vânzarea pe care speri să o faci. Aşa ceva îţi îngheaţă mintea. Pentru un pitch de succes trebuie să fii natural, să îţi păstrezi mintea agilă şi să fii în ton cu situaţia şi oamenii care participă la ea\".
Însă, oricât de clare erau aceste imperative în mintea sa, fondatorul favit ştia foarte bine cât de mare era miza de fapt. \"În afară de cei pe care îi aveam în faţă, New Europe Venture Equity, nu mai era în zonă niciun alt fond de venture capital specializat în IT. Aveam deci dreptul la o singură încercare\", spune Hristov . În sala de şedinţe se adunaseră şapte oameni - trei din echipa favit şi patru manageri ai NEVEQ. Una peste alta, o întâlnire uşor dezechilibrată. \"Strategia lor de evaluare a unei propuneri este să aducă într-o astfel de întâlnire cât de mulţi manageri de investiţii pot strânge în acel moment\", explică Hristov. \"Astfel se asigură că acel proiect este analizat din cât mai multe puncte de vedere diferite\".
Aşa se explică de altfel şi de ce pitch-ul s-a întins de-a lungul a 4 ore extenuante, care au semănat cu un maraton pentru finanţatori şi antreprenori deopotrivă. La final, echipa favit a plecat cu 3000 de euro, banii necesari pentru a cumpăra domeniul favit.com – \"teriiibil de scump\" după cum recunoaşte Hristov – şi sprijinul fondului de investiţii pentru o primă rundă de finanţare. Însă, în timp ce părăsea întâlnirea care marcase naşterea platformei, fondatorul îşi mai aminteşte doar că se simţea ameţit. \"Deşi eram foarte obosit, am simţit cumva că vremurile cu adevărat grele abia începeau\".
Pare ciudat că un start-up online cu planuri atât de ambiţioase a început prin a dezvolta variante ale platformei sale pentru ţări precum Bulgaria, România, Grecia, Turcia şi Rusia în loc să lanseze o variantă globală în limba engleză – strategie cu care Digg, de exemplu, a avut succes. \"Am început cu obiectivul clar de a deveni un jucător regional\", spune Hristov. “Să distribuim o mare parte din conţinutul Internetului în toate formatele sale în aceste pieţe emergente pe care le cunoastem foarte bine deoarece provenim din ele. Însă destul de repede ne-am dat seama că stăteam pe o mină de diamante aşa că am luat cea mai logică decizie: să nu stăm în calea naturii şi să pregătim serviciul pentru utilizare globală.”
Iar strategia favit pentru a deveni global este să câştige o proporţie cât mai mare de utilizatori ce aparţin celor mai numeroase 20 de grupuri lingvistice din lume (România este pe locul 18, astfel încât favit.ro este online din iulie anul acesta ). Dacă ne gândim că cele mai numeroase 20 de grupuri lingvistice din lume totalizează 820 de milioane de utilizatori, adică jumătate din cei 1,6 miliarde de oameni din lume care folosesc internetul, socoteala sa are sens. “Când eşti în etapele de început ale dezvoltării companiei trebuie să fii foarte agil. Trebuie să faci planuri bune şi să fii gata să le încalci şi să le schimbi din mers. Din acest moment avem o vizibilitate completă a dezvoltării platformei în următoarele 18 luni. Însă trebuie întotdeauna să plănuim astfel încât să putem reacţiona la provocările şi dinamica lumii digitale din jurul nostru. Pentru numele lui Dumnezeu! suntem în domeniul Internetului.. Dacă există un loc în care condiţia esenţială este să fii capabil să te adaptezi din mers, aceasta este!”
Citeşte întreaga poveste a acompaniei care vrea să schimbe internetul pe Antreprenor.ro
