Insula vântului. Cum și-au câștigat o mână de danezi independența energetică

Insula vântului. Cum și-au câștigat o mână de danezi independența energetică
Povestea insulei Samsø a făcut acum un an înconjorul lumii, iar de atunci presa întreagă scrie într-una despre minunea energetică din inima Danemarcei.REALITATEA.NET a aflat direct de la inițiatorul proiectului care este rețeta independenței energetice.
În numai 10 ani, insula Samsø a devenit centrul verde al Danemarcei și, după toate probabilitățile, și al Europei. În 1997, cei 4.300 de danezii au decis să renunțe la combustibilii fosili, pe care i-au înlocuit complet cu energie regenerabilă.
REALITATEA.NET este prezentă în Copenhaga, la TH!NK ABOUT IT (o competiție de blogging dedicată schimbării climatice), unde Søren Hermansen, cel aflat în spatele proiectului revoluționar, a vorbit despre cum insula sa a câștigat definitiv lupta cu dioxidul de carbon.
Acum mai bine de un deceniu, micuța insulă din strâmtoarea Kattegat a câștigat un concurs sponsorizat de Ministerul Danez al Mediului și al Energiei. La acea vreme, Samsø era dependentă în totalitate de petrolul și de cărbunii importați de pe continent. Un parc ridicat în larg, format din 10 turbine eoliene, împreună cu alte 11 de mori de vânt aflate pe cuprinsul insulei, a fost ridicat în totalitate din bani locali. În momentul de față, 100% din electricitatea insulei provine din exploatarea energiei eoliene, la fel ca 75% din căldură.
"Am analizat resursele pe care le aveam la dispoziție pentru a ne câștiga independența energetică", rememorează Samsø Hermansen momentul zero al proiectului. "Avem vânt puternic ce mătură această insulă, însă nu toată lumea dorea să aibă o turbină eoliană în spatele casei. Trebuia să avem în vedere mai multe aspecte în clipa în care decideam să pornim la drum: supraviețuirea insulei, mai multe slujbe pentru locuitori, o economie locală sustenabilă. Doream însă să devenim o insulă independentă de CO2, independentă din punct de vedere energetic", continuă Hermansen.
Încăpățânarea și spiritul conservator al localnicilor a fost cea mai mare piatră de încercare pentru Hermansen. "Trebuie să construiești povești ecologice de succes, iar lumea te va urma în efortul pe care îl faci", explică acesta cheia succesului, iar asta s-a tradus prin repetate ședințe și întâlniri informale pe care le-a avut cu toți membrii comunității pentru a-i convinge de necesitatea proiectului.
A organizat inclusiv întâlniri "open house", în care oamenii care integraseră deja tehnologia în viața de zi cu zi îi primeau pe sceptici în propriile case pentru a le prezenta în detaliu beneficiile. "De fiecare dată când cumpărăm petrol sau cărbuni, aruncăm pur și simplu bani în afara insulei", e un alt argument cu care Hermansen a reușit să își convingă semenii insulari.
Tot efortul său a dat roade, iar localnicii au renunțat la propriile sisteme de încălzire bazate pe combustibil fosil, pe care le-au înlocuit cu instalații care ardeau paie sau resturi lemnoase pentru a produce căldură și apă caldă. În tot acest timp, au cumpărat acțiuni în noile turbine de vânt, care au generat suficient capital pentru a construi 11 mori de vânt pe insulă, iar apoi alte 10 turbine masive în largul mării. Toate produc acum cu 10% mai multă electricitate decât are nevoie insula Samsø.
"Am redus cu 140% emisiile de CO2 produse în 1998", se laudă Hermansen, care a devenit o vedetă media în Danemarca, cu apariții în publicații prestigioase precum Time Magazine (care l-a numit erou al mediului anul trecut) sau The New Yorker, care i-a dedicat un dosar de 12 pagini. "Am fost căutat de către cei de la The Guardian, am apărut de trei ori deja la BBC World News, iar săptămâna viitoare New York Times o să vină la noi pentru a doua oară", spune fără modestie danezul.
Samsø a inaugurat recent și o academie energetică. "Îi face pe copii nu doar responsabili față de energie, ci îi și transformă în viitori ingineri", explică Hermansen. Iar o delegație din China, sosită de curând la Samsø, dorește să facă o insulă asemănătoare până în 2010 și au cerut expertiză danezilor.
În tot proiectul s-au investit 75 de milioane de dolari în 10 ani, dintre care 65 de milioane au provenit de la cetățeni, companii și municipalitate. Asta în condițiile în care până atunci se investeau anual 10 de milioane de dolari în importul de energie. Rețeta pentru ca astfel de lucruri să devină posibile e simplă în ochii lui Hermansen: ai nevoie de politicieni curajoși, dar mai ales de cât mai mulți eroi locali.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























