Avocatul Monei Muscă, Valeriu Stoica, a declarat, la ultimul termen al procesului, de luni, 2 februarie, că, având în vedere că Ordonanaţa CNSAS a fost declarată neconstituţională, orice decizie luată în baza acesteia este nulă.
Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Muscă a decis să conteste acestă decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de revizuire, care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii prevăzute de Codul de Procedură Civilă.
În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în declaraţii, în legătură cu declaraţia pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu fosta Securitate. Astfel, Mona Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta Securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliţie politică.
În septembrie 2006, CNSAS a decis că fostul deputat a făcut poliţie politică, după ce s-a descoperit că a semnat un angajament cu Securitatea, în perioada în care era asistent universitar la Facultatea de Filologie din Timişoara.
Scandalul "Mona Muscă - turnător la Securitate" a debutat în 8 august 2006, atunci când Lavinia Şandru a lansat informaţia că dosarul colegei sale de Parlament se află pe masa de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, în presa scrisă au apărut date despre relaţia cu Securitatea a Monei Muscă. Potrivit acestora, Muscă ar fi dat informări despre studenţii străini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", în 1970, pe vremea când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universităţii din Timişoara.
