Președintele Traian Băsescu, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, dar și alți parlamentari au dat explicații de-a lungul timpului, mai mult sau mai puțin oficiale sau s-au încurcat în declarații în cazul unor acuzații de interceptări telefonice.
Președintele Traian Băsescu îi atenționa, în martie 2007, pe miniștrii cabinetului Tăriceanu că au purtat discuții cu persoane aflate în atenția organelor penale, persoane ale căror telefoane erau probabil interceptate.
Râzând, șeful statului i-ar fi spus ministrului Codruț Șereș să aibă grujă cu cine vorbește, că poate să apară pe benzi. Ulterior Șereș a fost revocat din funcție și acuzat de grave infracțiuni economice, care ar aduce atingere siguranței statului.
La o lună, reprezentanții tuturor instituțiilor la care se face referire în legile siguranței naționale au venit în fața comisie juridice din Senat. Vina a fost dată pe unele firme particulare, care își cumpără aparatură de pe internet pentru interceptare ilegală.
Informațiile astfel obținute sunt folosite apoi fie în scopuri economice, fie pentru a șantaja personalități ale vieții publice. A mai trecut o lună și a apărut cel mai mare scandal. Claudiu Săftoiu, noul director SIE a fost audiat în cadrul comisiei speciale și a spus că serviciul de informații externe face interceptări cu acordul procurorului general.
Mai mult, Gardianul a publicat în acea perioadă stenograma audierii unui general SRI în Parlament, care susținea că și DNA ascultă convorbiri telefonice, cu învoirea SRI. Așa că s-a înființat o comisie, numită pompos comisia privind interceptarea comunicațiilor.
Membrii acesteia au cerut audierea unor procurori și polițiști pentru clarificări, dar Laura Kovesi și Daniel Morar nu au permis subordonaților lor să vină în fața comisiei și după câteva schimburi de scrisori oficiale între președintele camerei de atunci, 0Bogdan Olteanu și procurorul general, scandalul s-a stins.
