Inexplicabila plecare a lui Hemingway din Cuba, pe 25 iunie 1960 și sinuciderea scriitorului, un an mai târziu, ar fi fost cauzate nu de regimul lui Fidel Castro, ci de presiunea ambasadorului SUA în Cuba, susține directorul muzeului Hemingway din Havana, într-un interviu acordat "Juventud Rebelde".
Ada Rosa Alfonso povestește că ambasadorul american în Cuba din acea vreme, Philip Wilson Bonsal, l-a forțat pe scriitor să părăsească Cuba, lăsând în locuința din Finca Vigie, acum muzeu, o serie de documente, inclusiv câteva manuscrise neterminate. Biografia oficială a lui Hemingway indică, însă, o altă ipoteză a repatrierii, și anume triumful revoluției cubaneze.
Se pare că în ianuarie 1959, spune Alfonso, Hemingway a făcut o serie de afirmații în sprijinul revoluției, aprobând "executarea unuia dintre tirani, Fulgencio Batista", lucruri care i-ar fi deranjat pe oficialii americani. Mai mult, pe 15 mai 1959, Castro și Hemingway "au vorbit mult" și chiar au fost fotografiați împreună.
Conform directorului muzeului, scriitorul nu a avut niciodată probleme cu guvernul cubanez și nici nu a vrut să-și părăsească locuința de la Finca Vigia, unde scrisese vreme de 21 de ani. Rosa Alfonso merge mai departe, făcând o legătură aproape cauzală între plecarea lui Hemingway din Cuba și sinuciderea scriitorului, un an mai târziu: "nu e de mirare că presiunea de a părăsi insula i-au afectat sănătatea mintală". Mai mult, ipoteza că Hemingway era urmărit de FBI, taxată de mulți ca fiind paranoică, îi pare perfect plauzibilă lui Alfonso: "Părerea mea e că era urmărit. Hemingway a fost mereu o țintă pentru FBI".
Nu este singura dezvăluire inedită despre Ernest Hemingway. În luna iulie, fostul ofițer KGB Alexander Vassiliev a dezvăluit, într-o carte semnată împreună cu John Earl Haynes și Harvey Klehr, dovezi pentru "trecutul de spion" al lui Ernest Hemingway, care, sub numele de cod "Argo", ar fi devenit unul dintre agenții KGB-ului în America. Se pare că Hemingway, descris ca un "spion diletant", a fost recrutat de serviciile secrete sovietice în 1941, înaintea unei excursii în China. Scriitorul și-ar fi exprimat "dorința și voința de a-i ajuta" pe agenții sovietici din Havana și Londra, ajungând să furnizeze, sub numele de "Argo", "informații politice", fără a exista, însă, un contact direct între el și KGB, motiv pentru care legăturile au încetat definitiv după aproape un deceniu. Se pare că Hemingway nu a reușit să transmită, conform autorilor, nicio informație cu adevărat relevantă, una dintre ipoteze fiind aceea că și-a folosit statutul de spion pentru scrierea cărților sale. Pe de altă parte, ipotezele asumate de autori demonstrează că J Robert Oppenheimer, denunțat vreme de 50 de ani că ar fi fost unul dintre spionii sovietici implicați în Proiectul Manhattan de construire a unei bombe atomice, a fost abordat de KGB, dar nu a devenit niciodată spion.
Ernest Hemingway (1899‑1961), un clasic al literaturii universale, a avut o viață extrem de tumultuoasă. Prieten cu Ezra Pound și cu prozatorul Francis Scott Fitzgerald, a participat la ambele conflagrații mondiale și la Războiul Civil din Spania. În 1926, îi apare primul roman de succes, " The Sun Also Rises", o carte care descrie viața comunității americane din Europa. Printre titlurile care l-au făcut cunoscut se numără "A Farewell to Arms" ("Adio, arme"), din 1929, "For Whom the Bell Tolls" ("Pentru cine bat clopotele"), apărut în 1940 și capodopera din 1952, volumul "The Old Man and the Sea" ("Bătrânul și marea").
Pe 2 iulie 1961, la ora 7.30, prozatorul s-a împușcat în cap, folosind o pușcă de vânătoare.
