Curtea de Apel București a decis definitiv că fostul deputat Adrian Vilău a colaborat cu Securitatea, CAB admițând recursul CNSAS împotriva sentinței instanței inferioare prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de atestate a calității de colaborator.
Adrian Vilău nu a fost declarat colaborator al Securității pentru că informațiile pe care le-a oferit despre colegii săi nu au vizat încălcarea dreptului la viața privată al acestora, dreptul la libera exprimare și libertatea opiniilor, au motivat magistrații Tribunalului București hotărârea.
Judecătorii notează, în motivarea deciziei prin care au constatat că Vilău nu a fost colaborator al fostei Securități, că "prin aceste înscrisuri denumite de pârât note informative, instanța reține că acestea nu au vizat încălcarea dreptului la viața privată a acestora și dreptul la libera exprimare și libertatea opiniilor. Astfel, informațiile priveau activități și atitudini ale unor persoane care povesteau evenimente din viața lor, relatau atitudini, sentimente și opinii, care însă nu aveau legătură cu regimul totalitar comunist".
Mai mult, instanța arată că Vilău "dădea asigurări", în notele de la Securitate, că persoanele despre care dădea informații nu vor rămâne în străinătate dacă vor primi pașaport.
Totodată, magistrații consideră că "reclamantul (n.r.- CNSAS) avea obligația să administreze probatorii complete care să nu lase umbre de îndoială asupra persoanei în privința căreia s-a îndreptat cu acțiunea în constatare (n.r. - Adrian Vilău)".
Pe de altă parte, judecătorii Tribunalului București notează în motivare că Vilău a primit, în 2000, o decizie de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin care s-a stabilit că nu a făcut poliție politică, iar în 2006 CNSAS a mai primit "actele depuse la acest dosar", însă nu a emis o altă decizie prin care să arate că Vilău a colaborat cu fosta Securitate.
Tot în motivare, magistrații notează că, din analiza dosarului, rezultă că Adrian Vilău a fost recrutat de Securitate pe 28 februarie 1984, când a semnat un angajament și a fost de acord să sprijine organele Securității "în vederea cunoașterii și prevenirii săvârșirii unor infracțiuni sau altor manifestări antisociale". Mai mult, magistrații notează că Vilău a dat note informative timp de 4 ani sub numele conspirative Ion Popescu, Tudor Costea, Ion Guta și Cameleonu despre Dan Pitpiac, Mariana Roșu, Daniela Popa, Alexandru Răzvan și Emil Hollinger.
Adrian Vilău a fost deputat în legislaturile 1990-1992, 1992-1996 și 1996-2000 din partea fostului FSN, apoi din partea Partidului Democrat. Vilău a fost exclus din PD în 1999, din cauza acuzațiilor potrivit cărora a colaborat cu securitatea și a unor articole de presă în acest sens. La aceea vreme el era proaspăt numit președinte al comisiei parlamentare de control al SIE.
În 2006, Vilău și-a recunoscut trecutul și a făcut publice detalii din dosarul său de Securitate. El a susținut că a fost racolat în anul 1984 și ar fi trebuit să dea informații despre studenții străini aflați la aceeași facultate cu el. Vilău a spus că a acceptat colaborarea deoarece, în același an, avusese loc, la București, un atentat asupra unui înalt demnitar palestinian, în contextul în care majoritatea studenților străini din facultatea la care studia el erau palestinieni. Tot în 2006, Vilău a spus că din cauza dosarului său a fost șantajat înainte de a fi exclus din PD.
