Psihologii sunt de părere că filme de animaţie precum "Frumoasa din pădurea adormită", "Albă ca zăpada" şi "Robin Hood" conţin scene în care personajele-copii primesc ameninţări din partea personajelor adulte şi că victimele nu dau un bun exemplu prin felul în care reacţionează.
Cercetătorii susţin că atunci când Pinocchio a fost ameninţat de personajele adulte John sau Gideon, răspunsul său la abuz a fost unul de auto-învinuire.
Pe de altă parte, personaje, precum Mowgli din "Cartea Junglei" şi Alice din Ţara Minunilor fac faţă cu succes ameninţărilor de la adulţi, având un impact educativ pozitiv asupra copiilor, însă nu spun despre problemele pe care le au unui adult în care au încredere.
Totodată, cercetătorii au găsit exemple de "contact personal nedorit" sau scene care arată personaje-copii în situaţii riscante. Din analiza lor reiese că şase filme, "Robin Hood", "Frumoasa din pădurea adormită", "Cenuşăreasa", "Micuţa sirenă", "Sabia din stâncă" şi "Goofy", arată personaje-copii şi adolescenţi care experimentează contact personal nedorit. Alte patru filme, "Albă ca Zăpada", "Alice în ţara minunilor", "Pinocchio" şi "Cartea Junglei", arată copii în situaţii riscante, fiind abordaţi cu rea-voinţă de străini, care le promit recompense în schimbul cooperării.
Filmele de animaţie transmit copiilor mesaje eronate despre modul în care pot face faţă abuzurilor
