"CEDO este într-o situație jenantă în privința proceselor de restituire în România pentru că aceasta a devenit un fel de agent imobiliar de lux", apreciază judecătorul român la CEDO, Corneliu Bârsan. Potrivit acestuia, majoritatea plângerilor declarate admisibile la Curte duc la condamnarea statului român. Principala problemă este cea a dreptului de proprietate, urmată, mai nou, de regimul de detenție.
"La ora actuală împotriva României sunt înregistrate, în fază de examinare, pentru că există un decalaj între cererile care sunt cercetate la grefă și înregistrarea dosarelor ca dosare ce urmează să fie examinate, peste 8.700 de dosare în stare de judecată", spune Corneliu Bârsan, care precizează că "prima problemă discutată este cea a dreptului de proprietate - restituirea imobilelor, durata procedurilor de judecată, neexecutarea unor hotărâri judecătorești în termen, de regulă tot legate de restituiri imobiliare, Legea 18. Cea mai mare sumă acordată de CEDO a fost de 900.000 de euro pentru nerespectarea dreptului de propritate (cauza Nasta) dar imobilul a fost restituit în natură".
Cât despre ordonanțele de urgență date pentru a ajuta rezolvarea problemei proprietății, judecătorul român la CEDO se întreabă "Au gândit bine guvernele când au făcut aceste lucruri? S-au gândit la posibilitățile materiale, s-au gândit la toate consecințele asupra asumării obligațiilor pe care și le-au asumat? Consecințele, deocamdată, le vedem la nivelul jurisprudenței Curții și la ceea ce se întâmplă în țară. Dar trebuie văzut în ce măsură totuși aceste modificări succesive nu cumva au condus la situația actuală. Nu vreau sa spun că doar legea este de vină. Și instanțele sunt de vină pentru că însăși instanțele nu întotdeauna și-au asigurat unitatea de jurisprudență, interpretarea corelată a legii din motive care se cunosc".
Potrivit acestuia, există, totuși, o rezolvare: corelarea legislației: "Nu știu dacă se impune modificarea legii în România. Se impune corelarea legislației". "E mult mai simplu să gândești într-un sistem coerent și este foarte greu să cârpești pe drum. Noi în această situație suntem. Încercăm să cârpim. Ce se mai poate cârpi în când ți-ai asumat un angajament de restituiri în întregime", a adăugat Bârsan, în opinia căruia în ceea ce privește problema răspunderii judecătorului aceasta "niciodată nu poate fi patrimonială, ci numai profesională".
