Mix de culte religioase. Conviețuirea românilor cu maghiarii, în Cristuru Secuiesc, duce la situații mai puțin obișnuite, chiar bizare. O nuntă, un botez sau o înmormântare se poate oficia în două sau chiar trei biserici. REALITATEA.NET vă prezintă încă un material din seria de reportaje realizate în inima secuimii.
În tabloul poveștilor nespuse ale secuilor au fost surprinse tradițiile religioase ale locuitorilor din Cristuru Secuiesc.
Orașul are o populație de 11.000 de locuitori, din care mai puțin de 5% sunt români. Reformații și unitarienii sunt cei mai numeroși credincioși din oraș, în timp ce catolicii și ortodocșii sunt în minoritate.
Cu toate acestea, preotul ortodox George Munteanu susține că nu simte nicio diferență între parohia din Cristuru Secuiesc și cea din Sibiu în care slujea în urmă cu unsprezece ani.
Dacă acesta este un exemplu de toleranță sau pur și simplu o mostră rară de normalitate românească rămâne să aflați din următorul reportaj.
Aproape o sută de familii din oraș și din satele din împrejurimi sunt enoriașii fideli ai Bisericii Ortodoxe din Cristuru Secuiesc.
În prima săptămână din luna februarie a fiecărui an preoții fiecărui cult fac schimb de Biserici, o tradiție locală care a luat naștere în urmă cu cinci ani. În acea săptămână, preoții reformați, unitarieni, catolici și ortodocși țin slujbele bilingv în fiecare dintre cele patru biserici ale orașului.
Preotul mai spune că nu se simte că majoritatea locuitorilor sunt unitarieni și pune asta și pe seama istoriei religioase zbuciumate din ultimii 60 de ani.
Comuniștii au făcut depozite de cereale din Bisericile orașului. Abia prin anii 80, lăcașul ridicat de Regele Carol în perioada interbelică și-a reluat activitatea normală.
Preotul paroh din acele vremuri fusese obligat să devină contabil la C.A.P. Comuniștii i-au interzis să se apropie de biserică din 1945 și până în 1982.
După revoluție, biserica ortodoxă și-a primit înapoi și cele 54 de hectare de pădure, unde locuitorii găsesc trufe din belșug.
Părintele George Munteanu spune că viața religioasă zbuciumată din vremea comunismului i-a învățat pe locuitorii din Cristuru Secuiesc să-și prețuiască bisericile.
