În tabloul poveştilor nespuse ale secuilor au fost surprinse tradiţiile religioase ale locuitorilor din Cristuru Secuiesc.
Oraşul are o populaţie de 11.000 de locuitori, din care mai puţin de 5% sunt români. Reformaţii şi unitarienii sunt cei mai numeroşi credincioşi din oraş, în timp ce catolicii şi ortodocşii sunt în minoritate.
Cu toate acestea, preotul ortodox George Munteanu susţine că nu simte nicio diferenţă între parohia din Cristuru Secuiesc şi cea din Sibiu în care slujea în urmă cu unsprezece ani.
Dacă acesta este un exemplu de toleranţă sau pur şi simplu o mostră rară de normalitate românească rămâne să aflaţi din următorul reportaj.
Aproape o sută de familii din oraş şi din satele din împrejurimi sunt enoriaşii fideli ai Bisericii Ortodoxe din Cristuru Secuiesc.
În prima săptămână din luna februarie a fiecărui an preoţii fiecărui cult fac schimb de Biserici, o tradiţie locală care a luat naştere în urmă cu cinci ani. În acea săptămână, preoţii reformaţi, unitarieni, catolici şi ortodocşi ţin slujbele bilingv în fiecare dintre cele patru biserici ale oraşului.
Preotul mai spune că nu se simte că majoritatea locuitorilor sunt unitarieni şi pune asta şi pe seama istoriei religioase zbuciumate din ultimii 60 de ani.
Comuniştii au făcut depozite de cereale din Bisericile oraşului. Abia prin anii 80, lăcaşul ridicat de Regele Carol în perioada interbelică şi-a reluat activitatea normală.
Preotul paroh din acele vremuri fusese obligat să devină contabil la C.A.P. Comuniştii i-au interzis să se apropie de biserică din 1945 şi până în 1982.
După revoluţie, biserica ortodoxă şi-a primit înapoi şi cele 54 de hectare de pădure, unde locuitorii găsesc trufe din belşug.
Părintele George Munteanu spune că viaţa religioasă zbuciumată din vremea comunismului i-a învăţat pe locuitorii din Cristuru Secuiesc să-şi preţuiască bisericile.
