Noul Parlament European și-a început marți, la Strasbourg, noul mandat de cinci ani, anticipându-și prerogativele sporite și făcându-și vocea auzită pe tema viitorului președinte al Comisiei Europene.
Contracarând planurile actualului președinte al CE, Jose Manuel Barroso, candidat fără rival la succesiune, eurodeputații au refuzat să îl realeagă din ședința inaugurală din 14-16 iulie.
Ședința plenară a celor 736 noi europarlamentari a avut ca obiectiv alegerea propriului președinte, fostul premier polonez Jerzy Buzek, precum și a unei armate de vicepreședinți, apoi repartizarea eurodeputaților în cadrul comisiilor tematice.
Realegerea lui Barroso a fost programată pentru la toamnă, cu condiția să prezinte un program politic detaliat și convingător, așa cum au cerut socialiștii și liberalii. Conservatorii săi nu au majoritatea suficientă și trebuie să găsească aliați.
Majoritatea europarlamentarilor refuză să fie o simplă cameră de înregistrare a propunerilor CE și ale Consiliului celor 27. "Parlamentul își va asuma, treptat, rolul său" de reprezentant al cetățenilor europeni care l-au ales, a spus Julia de Clerck-Sachsse, analistă la Centrul pentru studii politice europene.
Precedenta echipă parlamentară s-a evidențiat deja, respingând în 2004, alegerea italianului Rocco Buttiglione drept comisar european pentru Justiție, considerând că viziunile sale sunt retrograde în ceea ce privește homosexualitatea. Ea a avut un rol esențial și în corectarea unor texte, ca "directiva Bolkenstein" privitoare la liberalizarea serviciilor.
Tratatul de la Lisabona, care ar permite UE să funcționeze mai eficient cu 27 state membre, este susținut de PE. Dacă va fi ratificat de toate țările, textul va permite PE să fie aproape pe picior de egalitate cu Consiliul.
În acest caz, numărul domeniilor sale de acțiune se va dubla. Eurodeputații, în prezent doar consultați pe proiecte în agricultură, pescuit sau unele dosare de justiție, vor avea un cuvânt mult mai greu de spus în privința textelor.
Marți, PE a ales pentru prima dată un politician din Est, pe conservatorul Buzek, la conducerea sa. După doi ani și jumătate, socialiștii își vor numi omul lor în această funcție, probabil germanul Martin Schultz.
