Espoo va adopta în martie un raport privind sesizarea Ucrainei împotriva României pe tema Deltei

Comitetul de Implementare al Convenției de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier din cadrul ONU a început miercuri, la Geneva, analizarea unei sesizări din luna martie a Ucrainei cu privire la "așa-zisa nerespectare de către România a obligațiilor sale de mediu în ceea ce privește protecția Deltei Dunării", anunță un comunicat MAE.

Potrivit ministerului român, acțiunea Ucrainei "urmărește, în realitate, să distragă atenția forurilor internaționale de la adevărata problemă pe care o constituie construirea Canalului Bîstroe".

Ca urmare a dezbaterilor de la Geneva, în cadrul cărora România a respins ferm acuzațiile aduse de Ucraina, s-a hotărât ca până la următoarea sesiune a Comitetului de Implementare, în martie 2010, să fie adoptat un raport. Tot atunci se vor formula eventuale recomandări cu privire la chestiunile ridicate.

În ceea ce privește derularea dezbaterilor orale în fața membrilor Comitetului, Ucraina a invocat faptul că România ar construi în mijlocul Deltei Dunării un canal navigabil care ar permite accesul unor nave de mare tonaj. În susținerea afirmațiilor sale, Ucraina a supus analizei membrilor Comitetului amenajarea canalului Sulina, care a avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Deși România a devenit parte la Convenția de la Espoo din anul 2001, Ucraina a susținut că aceste lucrări pe canalul Sulina afectează teritoriul său prin reducerea volumului de apă în partea ucraineană a Deltei.

Pe de altă parte, este cunoscut faptul că Ucraina construiește în prezent Canalul Bîstroe, care ar urma să se extindă și pe brațul Chilia. Cu ocazia reuniunii, Ucraina a acuzat România că, urmare efectuării unor lucrări de întreținere pe Dunăre, se depun aluviuni pe brațul Chilia, afectând astfel proiectul ucrainean.

În replică, delegația română participantă a arătat că acuzația este evident nefondată, întrucât un principiu general de drept afirmă că nimeni nu se poate prevala de propria vină pentru a formula o acuzație împotriva altui stat. În plus, partea română  a demonstrat că aceste lucrări sunt realizate în virtutea obligațiilor internaționale care îi revin în baza Convenției de la Belgrad din 1948 privind regimul navigației pe Dunăre.

Ucraina a adus acuzații și cu privire la o serie de pretinse acțiuni ale părții române, cum ar fi efectuarea de lucrări pentru navigație pe brațul Sfântu Gheorghe sau realizarea de canale artificiale cu pretinsul scop al devierii apei din brațul Chilia în brațul Sulina. Aceste lucrări ar afecta canalul Bîstroe prin scăderea volumului de apă pe brațul Chilia. Ucraina nu a adus însă nicio probă în susținerea acestor acuzații.

Partea română a arătat că ecosistemul Deltei Dunării este conservat conform normelor comunitare și internaționale de mediu și că starea mediului în ariile protejate este permanent monitorizată de experți internaționali. De asemenea, partea română a respins în mod categoric afirmațiile nefondate ale Ucrainei, prezentând argumente în sensul că plângerea Ucrainei este lipsită de orice bază juridică și faptică.

România a evidențiat, în acest sens, că procedurile Convenției de la Espoo nu se pot aplica pentru lucrări care au avut loc cu mult înainte de adoptarea acesteia. Totodată, delegația română a demonstrat că nu au fost întreprinse niciun fel de lucrări pe brațul Sfântu Gheorghe, contrar alegațiilor Ucrainei.

În plus, s-a subliniat și că celelalte activități ale României prezentate de Ucraina ca având pretins impact negativ sunt de fapt lucrări realizate cu scopul reabilitării ecologice a Dunării și nu pot fi în niciun caz încadrate în lista activităților supuse Convenției de la Espoo.

Ucraina a sesizat Comitetul de Implementare - organism fără caracter jurisdicțional special creat pentru supravegherea modului în care statele părți respectă prevederile Convenției - la data de 6 martie 2009. Conform procedurii, România a transmis, în scris, în termen de trei luni, la 5 iunie 2009, răspunsul său la pretențiile Ucrainei.

Astfel, ca urmare a dezbaterilor orale, Comitetul de Implementare va prezenta un proiect de raport pe care îl va supune pentru observații și comentarii celor două părți, urmând ca forma finală să fie adoptată la următoarea reuniune a Comitetului, în martie 2010. Raportul va fi supus ulterior spre adoptare reuniunii statelor părți care va avea loc în 2011.

Mecanismul sesizării Comitetului de Implementare al Convenției Espoo a fost declanșat pentru prima dată de către România, în ianuarie 2007, în legătură cu proiectul ucrainean Bîstroe. În urma demersurilor României, în mai 2008 statele părți la Convenție au decis că Ucraina a încălcat prevederile Convenției și au cerut stoparea lucrărilor.

Ambasadorul României în Ucraina, Traian Hristea, a declarat recent, într-un interviu pentru NewsIn, că, potrivit informațiilor existente, partea ucraineană continuă lucrările. „Rezoluția Convenției prevede cu foarte mare claritate că pe perioada acestor negocieri și consultări nu se mai fac nicun fel de lucrări la canal. În mod normal trebuie oprit totul. Constatăm, pe baza informațiilor din Ucraina, că lucrările sunt continuate și sunt justificate ca aparținând de faza întâi a proiectului, lucru care nu este în totalitate adevărat, fiind vorba despre extensii la dig și alte lucrări care țin, de fapt, de faza a doua. În acest sens, noi vom continua demersurile atât în plan bilateral, cât și în plan ultilateral, pentru a readuce discutarea acestui proiect în limitele prevăzute de către obligațiile bilaterale și internaționale pe care România și Ucraina le au în domeniul mediului”, a punctat acesta.

Canalul Bîstroe a revenit în atenția publică în martie, când Ministerul român al Afacerilor Externe a anunțat că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informațiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră" (Bîstroe). Cu acest prilej, partea română a reamintit părții ucrainene că astfel de acțiuni încalcă prevederile internaționale. În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în ciuda piedicilor puse de România, construcția canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcționează și chiar aduce venituri Ucrainei și în special regiunii Odesa.