Peste câteva zile, pentru prima oară ca titulari ai UE, românii își vor exersa singurul drept democratic, prin care pot influența, în bine sau în rău, soarta celei mai stabile, mai prospere și mai pașnice comunități din istoria omenirii.
O șansă, chiar mai mult decât un drept, care înainte de a fi folosită sau ratată trebuie cunoscută. Europa instituțională are un organism, Parlamentul European, pentru care cetățenii statelor membre votează la fel ca pentru parlamentele locale, din 1979, o dată la cinci ani. Parlamentul este colegislatorul UE, alături de Consiliul European. Parlamentul European are puteri bugetare majore și exercită controlul democratic asupra tuturor instituțiilor UE. Candidații români reprezintă ideologii și partide autohtone, dar odată aleși vor fi integrați ca reprezentanți ai întregii Uniuni Europene într-unul din cele opt grupuri.
Grupul popular, de centru dreapta, al democrat-creștinilor, are 288 de membri.
Grupul de centru stânga, al europenilor socialiști, are 216 membri. Alianța liberalilor și democraților ocupă locul al treilea, cu 99 de membri. Urmează alte cinci grupuri mai mici: național-conservatorii, care vor o Europă a națiunilor, 44 de membri, alianța verzilor europeni, promotori ai regionalismului, 43 de membri, verzii nordici de stânga, cu înclinații socialiste, 41 de membri, grupul Independență și Democrație, care profesează euroscepticismul și naționalismul, cu 22 de membri.
Citește mai mult în Cotidianul
