Dosarele privatizărilor strategice, care se află pe rolul Curții de Apel București, ar fi putea fi judecate împreună cu dosarul fostului ministru al Economiei, Codruț Șereș, în cazul în care judecătorii vor admite cererea de declinare formulată de procurori.
La termenul de sâmbătă al procesului privind privatizările strategice, magistrații Curții de Apel București au conexat dosarele lui Vadim Benyatov, acuzat de spionaj, cu cel al lui Stamen Stantchev, Dorinel Mucea și Radu Donciu, acuzați de trădare prin transmitere de secrete. Instanța a luat această decizie, după ce a respins numeroase excepții invocate de Gheorghe Dragomir, avocatul lui Benyatov.
În funcție de decizia judecătorilor, urmează a se stabili dacă cele două dosare conexate vor fi judecate împreună cu cel al fostului ministru Șereș.
"Privatizările strategice" se judecă, la ora actuală, în trei dosare.
Reamintim că procurorii au trimis, în aprilie 2007, la Curtea de Apel București, o parte disjunsă din ancheta în cazul privatizările strategice, fiind vorba de primul dosar din cel mare, care îi vizează doar pe Stamen Stantchev, Dorinel Mucea și Radu Mihai Donciu.
Pe 13 septembrie 2007, Vadim Benyatov a fost trimis, la rândul lui, în judecată pentru spionaj, la aproape o lună după ce părăsise țara. Acesta fiind al doilea dosar disjuns din dosarul mare al privatizărilor strategice.
Cel de-al treilea dosar este al fostul ministru al Economiei și Comerțului, Codruț Șereș, și fostul ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Zsolt Nagy, acuzați de trădare prin transmitere de secrete.
În acest dosar, mai sunt trimiși în judecată Gabor Kerekeș, fost secretar de stat în ministerul condus de Nagy, cetățeanul româno-american Mircea Flore, senior director la CSFB Europe Ltd. Londra, cetățeanul ceh Michal Susak și cetățeanul turc Oral Mustafa.
În sarcina celor șase s-a reținut că, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și inculpații Vadim Benyatov, Stamen Stantchev, Mihai Dorel Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, arată procurorii.
Rețeaua lui Stantchev a pus în pericol integrarea României în UE
Din rezoluția întocmită de procurori, reiese că mai multe firme și consorții străine l-ar fi folosit pe Stamen Stanchev pentru obținerea unor informații din interior care să-i favorizeze în procesul de privatizare a unor importante societăți de stat - Electrica Muntenia Sud 1, Radiocomunicații SA, Poșta Română, Romtelecom, Petrom.
Mucea și Donciu scoteau din interiorul celor două ministere la care lucrau informații secrete despre privatizarea unor "obiective strategice", informații "nedestinate publicității", apoi le transmiteau direct lui Stantchev, lui Mustafa Oral - considerat "canal de legătură" - sau direct unor cetățeni străini.
În general, de la Stantchev, datele despre starea licitațiilor ajungeau la persoane din străinătate care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau să câștige licitațiile pentru consultanță sau privatizare.
Robert Marius Neagoe, soțul fostului președintei Tribunalului Municipiului București Monalisa Neagoe - avea rolul de a promova proiecte ale unor acte elaborate în așa fel încât licitațiile să fie câștigate de cel care făcuse comanda prin Stantchev.
Benyatov primea informațiile și le furniza la rândul lui unor firme, concurente înainte, care deveneau asociați, pentru a putea câștiga licitațiile, cu ajutorul ofertelor devenite mai performante cu ajutorul datelor secrete divulgate din interiorul ministerelor.
Rețeaua lui Stantchev ar fi distorsionat grav mediul concurențial și a afectat imaginea externă a României, ba chiar a pus în pericol aderarea la Uniunea Europeană, întrucât au fost încălcate obligațiile asumate în capitolul 6 din Tratatul de aderare: "Politica în domeniul concurenței".
