Actorul Dorel Vișan mărturisește, într-un interviu acordat NewsIn, că echipele ungurești implicate în realizarea de filme sunt organizate mai bine decât cele din România, lucru constatat de artist și la cea mai nouă producție în care a jucat, "Bibliotheque Pascal".
Artistul în vârstă de 71 de ani s-a destăinuit cu ocazia lansării cărții "Căutător de destine" - o incursiune biografică realizată de Pușa Roth în urma unor dialoguri cu actorul.
Reporter: Cum ați descrie, în câteva cuvinte, cartea lansată miercuri?
Dorel Vișan:Este un semn pe care îl lasă un artist după o muncă de-o viață. Este doar unul dintre aceste semne, pentru că, în general, artiștii lasă semne prin ceea ce fac, dar pot fi semne și printr-o carte, în care gândurile lui, așa cum spuneam, se reîntorc la el spuse de alții. E un semn pentru cei care vin după noi, să ne poată judeca.
R.: Și ce fel de întâmplări predomină în acest "semn" lăsat de artistul Dorel Vișan? Cele hazlii sau cele sobre?
D. V.:Nu mă interesează întâmplările hazlii sau mai puțin hazlii, ci biografia unui artist, care e formată și din lucruri hazlii, și mai puțin hazlii, dar care reprezintă o căutare continuă, o căutare care, dacă este lipsită de bucurie, nu are niciun rost.
R.: Care ar fi secretul unei vieți senine la o vârstă venerabilă?
D. V.:Secretul are legătură cu credința că trebuie să te organizezi tu ca să-i poți organiza și pe alții. Nu poți să organizezi sufletul altora dacă sufletul tău nu este organizat. Aici este toată treaba.
R.: Și în toată organizarea asta, are vreun rol viața și activitatea dumneavoastră de la țară?
D. V.:Da. Apropierea de natură te face să regăsești legile naturii, care nu se pot încălca, în timp ce legile făcute de oameni sunt făcute pentru a putea fi și încălcate.
R.: Unde vă petreceți timpul dumneavoastră liber?
D. V.:Sincer să fiu, nu știu ce e ăla timp liber. Când sunt liber de la filmări, mă duc la țară. Când sunt liber de la țară, mă duc în altă parte. Asta înseamnă timpul meu liber.
R.: Ce roluri ați jucat în ultima vreme?
D. V.:Teatru nu mai joc. La filme, sunt în discuții, acum, cu Sergiu Nicolaescu, pentru producția "Poker", după o piesă de teatru a lui Adrian Lustig. Restul programului, ca la majoritatea artiștilor, îl fac alții, nu eu.
R.: Care este cea mai nouă peliculă în care ați jucat?
D. V.:"Bibliotheque Pascal" este ultimul proiect în care am fost implicat. S-au terminat filmările, nu a ieșit încă pe piață, dar este pregătit pentru premieră. Este un film maghiar.
R.: Cum ați colaborat cu echipa, din care știu că au făcut parte și actori români?
D. V.:Eu am lucrat numai cu ungurii. Am mai lucrat și altă dată cu echipe maghiare și se lucrează foarte bine cu ei, sunt foarte organizați, mai organizați decât românii, îmi pare rău că trebuie să spun asta.
R.: Dar vă place și în România...
D. V.: Nu am ce face. Asta îmi ocupă tot timpul, vorba lui Badea.
