Cei mai mulți directori de școli din România nu știu cum să administreze instituțiile pe care le conduc, sunt slab pregătiți, iar pentru a-și întocmi autoevaluările copiază din literatura de specialitate sau de pe internet, rezultă din analizarea rapoartelor anuale de evaluare internă.
Pentru a crește calitatea educației în școlile românești, Agentia Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) a implementat un proiect a cărui primă etapă a fost evaluarea școlilor, cu scopul de a identifica punctele slabe ale acestora.
Pentru aceasta au fost folosite, printre altele, rapoartele anuale de evaluare internă, în care directorii școlilor trebuie să noteze progresele făcute și obiectivele pe care vor să le atingă în viitor.
Aceste rapoarte nu le-au fost, însă, de prea mult ajutor celor de la ARACIP. Marea majoritate a rapoartelor nu prezenta starea în care se afla școala, directorii instituțiilor de învățământ preferând să copieze chiar din materialele informative ale ARACIP, dar și din surse neoficiale, cum ar fi diferite site-uri, referate și lucrări de dizertație sau de doctorat publicate pe paginile web ale universităților.
În unele cazuri, directorii au copiat, pur și simplu, unii de la alții rapoartele, fiind găsite, de pildă, trei lucrări absolut identice, două din județul Giurgiu și unul din Dâmbovița.
Potrivit reprezentanților ARACIP, autoevaluarea pe care au făcut-o directorii școlilor dezvăluie o stare a învățământului "excelentă", acesta fiind calificativul pe care și l-au însușit mai toți raportorii.
"Automulțumirea aceasta este cel mai mare dușman al îmbunătățirii calității școlii. Iar asta cu atât mai mult cu cât situația nu este atât de bună, dovadă stând evaluările externe și semnalele transmise de mass-media, care, cu toate păcatele ei, nu trebuie neglijată", a comentat, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al ARACIP, Violeta Gogu.
Printre motivele acestei supraevaluări se numără, potrivit specialiștilor ARACIP, percepția negativă asupra întocmirii rapoartelor, văzută de directori ca o activitate birocratică, precum și teama de a-și pierde prestigiul în comunitate sau de a suporta eventuale sancțiuni.
Pe de altă parte, inspectoratele școlare, care, teoretic, ar putea să sancționeze eventualele nereguli de care se tem directorii, au aratat același interes pentru evaluarea școlilor ca și șefii instituțiilor respective.
Astfel, în studiul ARACIP se precizează că inspectoratele școlare s-au implicat foarte puțin în demersul pentru care au fost solicitate, nu au respectat criteriile, iar multe rapoarte au fost trimise după termenul stabilit. "Pe de altă parte, este îngijorător că se preferă ascunderea problemelor în locul rezolvării lor", subliniază reprezentantul ARACIP.
Cea mai gravă problemă este, însă, slaba pregătire în domeniul managementului educațional și, mai rău decât atât, mentalitățile dăunătoare, care împiedică, practic, schimbarea în bine.
"Cei implicați în învățământ nu sunt capabili, încă, să-și însușească mecanismele moderne de management și asigurarea calității în școli, chiar dacă există numeroase cursuri în acest sens. În plus, de multe ori, orice progres se lovește de mentalități închise, care nu acceptă sistemele noi, oricât de bune sau de bine intenționate ar fi ele", explică Violeta Gogu.
Concluziile analizei rapoartelor anuale de evaluare internă fac parte din materialul "Barometrul calității educației", realizat în cadrul proiectului "Dezvoltarea sistemului național de management și asigurare a calității în învățâmântul preuniversitar", cofinanțat cu fonduri UE. Prin acest proiect se urmărește ca, până în 2011, toate școlile și liceele din țară să fie calificate după performanțe și după gradul de rezolvare a unor probleme sociale, cum ar fi abandonul școlar. Toate informațiile, de la rapoarte de inspecție, la avize sanitare, vor fi făcute publice pe internet.
Pentru realizarea "Barometrului calității educației" au fost analizate 1.027 de unități de învățământ din toată țara.
