Ieri-dimineaţă am plecat devreme, cu treabă, către Geneva, urmând ca după-amiază să ajung la Londra. De câteva săptămâni, un fost student de-al meu, între timp mare arhitect, cu multe case în spate, publicaţii în reviste de specialitate, premii la concursuri şi profesor de arhitectură la Viena, mă tot cheamă să trec pe la el să-mi facă o surpriză. Să-mi arate ceva foarte interesant. Aşa că, în drum, am aterizat în Elveţia, la St. Gallen. Un sfert de oră mai târziu eram în Austria, într-un orăşel din Tirolul de Sud.
Acolo, la o expoziţie de artă modernă, era prezentat prototipul unei lucrări a maestrului Angelo Rovenţa, fostul meu student. Era vorba de o locuinţă care, în 54 de metri pătraţi, prin mişcarea echipamentelor şi a elementelor de separare, obţinea calitatea funcţională a unui spaţiu de 220 de metri pătraţi. Cu un living-room de 45 m, o bucătărie care putea şi ea deveni oricât de mare îţi doreai, o sufragerie, un dormitor şi o baie cu un jacuzzi enorm, amândouă cam de aceeaşi dimensiune cu living-roomul.
