Președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a cerut, în încheierea dezbaterilor de miercuri din Parlament, la care au participat doar deputații liberal-democrați, convocarea următoarei ședințe pentru vineri, zi pentru care și comuniștii au anunțat o ședință parlamentară.
Solicitarea a părut să provoace surpriză în rândurile deputaților din Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), care dețin majoritatea de 53 de mandate în actualul Parlament.
Ședința de vineri era anunțată de comuniști ca o continuare a celei din 28 august, când, în încercarea de a boicota prima zi a lucrărilor Legislativului, comuniștii au cerut o pauză până la 4 septembrie. Atunci, ședința a fost continuată de majoritatea din AIE, care a ales și președintele Parlamentului, pe liberalul Mihai Ghimpu.
"Noi suntem o Alianță declarată și trebuie să ne demonstrăm coeziunea", a declarat Diacov, despre care președintele Voronin spunea acum câteva săptămâni că "el știe ce face" și cu el "se poate discuta".
Președintele Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu, și președintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, au spus însă că data viitoarei ședințe va fi anunțată ulterior, după consultări în cadrul AIE.
Președintele PD, Marian Lupu, a declarat pentru presă că ar fi logic ca următoarea ședință a Parlamentului să aibă loc după decizia Curții Constituționale, care a fost sesizată marți chiar de către comuniști să se pronunțe pe marginea legalității primei ședințe a Parlamentului și a alegerii președintelui organului legislativ. Potrivit lui Lupu, Diacov "și-a expus un punct de vedere personal", pe care "are dreptul să-l aibă" și această poziție nu înseamnă o opinie separată în cadrul majorității parlamentare.
Presa scrisese anterior că Dumitru Diacov a avut recent mai multe întâlniri cu fruntași ai comuniștilor și se crede că în cadrul acestora comuniștii ar fi încercat să obțină sprijinul a cel puțin patru deputați din PD pentru alegerea lui Vladimir Voronin în calitate de președinte de Parlament. PD a fost condus până de curând de Dumitru Diacov, care a cedat președinția partidului lui Marian Lupu, plecat în luna iunie de la comuniști. În urma acestei "achiziții", PD-ul a acumulat la scritinul anticipat din 29 iulie peste 10 la sută în plus față de scorul obținut la parlamentarele din aprilie, a trecut pragul electoral cu 12,53 la sută din sufragii și are în prezent 13 deputați.
Comuniștii încearcă să determine PD-ul să constituie împreună o coaliție de centru-stânga - cele două formațiuni ar avea împreună 61 de mandate - exact cât este nevoie pentru alegerea șefului statului și menținerea la guvernare. Președintele PD Marian Lupu a declinat însă "ofertele" comuniștilor, menținându-și adeziunea pentru declarația de constituire a AIE.
Surse din cadrul Alianței consideră însă că "punctul vulnerabil" al PD este tocmai Dumitru Diacov, despre care se știe că a acceptat de mai multe ori "compromisuri politice", inclusiv cu comuniștii. Este cunoscut de exemplu faptul că în 1998 Dumitru Diacov a condiționat aderarea formațiunii pe care o conducea atunci la Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR) prin obținerea funcției de președinte de Parlament.
Dar chiar și în această calitate, Diacov a votat împreună cu PCRM mai multe proiecte de lege extrem de controversate, inclusiv legi care erau considerate de celelalte partide din ADR ca fiind cedări de teritoriu către Ucraina.
În perioada 1997-2000, Dumitru Diacov a fost președinte al Mișcării social-politice "Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă". În alegerile din 22 martie 1998, formațiunea sa obține 18,16 din voturi din voturi și un număr de 24 de locuri în noul Parlament (din 101).
Din anul 2000, este președintele Partidului Democrat din Moldova. La alegerile din 25 februarie 2001, Partidul Democrat din Moldova (PDM) obține 5,02% din voturi și nu intră în Parlament. La alegerile din 6 martie 2005, Partidul Democrat din Moldova (PDM) formează împreună cu Alianța "Moldova Noastră" (AMN) a primarului Serafim Urechean și cu Partidul Social-Liberal (PSL) Blocul electoral "Moldova Democrată" (BMD), care obține 28,53% din voturi și un număr de 34 de mandate.
După alegeri, cei opt deputați ai Partidului Democrat din Moldova părăsesc coaliția Blocul "Moldova Democrată" (BMD) și își constituie propriul grup parlamentar, care îl va susține pe Vladimir Voronin la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.
