Departamentul de Stat al SUA: Politicienii români s-au grăbit să facă legi favorabile Bisericii Ortodoxe

Raportul pentru 2009 al Departamentului de Stat privind libertatea religioasă, lansat luni la Washington, aduce o critică destul de dură la adresa Bisericii Ortodoxe Române, căreia Statele Unite îi reproșează, în principal, că își folosește influența asupra politicienilor pentru a obține decizii în favoarea sa și în detrimentul minorităților religioase, cum ar fi greco-catolicii, protestanții, romano-catolicii sau martorii lui Iehova. Cazurile semnalate cu precădere de raport sunt cele privind refuzul BOR de a restitui bisericile greco-catolice, accesul inegal la educație religioasă și acordarea de fonduri disproporționate pentru bisericile ortodoxe.

"Puțini politicieni susțin măsuri legislative care ar nemulțumi BOR. Pentru că anul 2008 a fost un an electoral, partidele și politicienii s-au grăbit să facă legi care favorizează Biserica Ortodoxă. Unii critici au acuzat că acest lucru a fost făcut pentru a câștiga bunăvoința Bisericii în timpul perioadei electorale", punctează raportul american.

Spre exemplu sunt oferite alocarea de către Guvern, în martie și mai 2008, a unor fonduri în valoare de 200 de milioane de dolari (500 milioane de RON) pentrui construirea și repararea bisericilor, bună parte mergând către biserici ortodoxe. În plus, este amintită și o propunere legislativă a liberalilor prin care mănăstirilor ar fi urmat să li se restituie pădurile obținute în perioada interbelică sau propunerea PSD de creștere a salariilor clericilor și ca membrii ai clerului să nu fie investigați pentru o posibilă colaborare cu fosta Securitate.

În general, observă Departamentul de Stat, "oficialitățile locale tind să fie tolerante cu minoritățile religioase, dar au existat incidente în cadrul cărora au fost exercitate presiuni și s-a recurs la intimidare din partea clericilor ortodocși. În unele cazuri poliția locală și autoritățile administrative au susținut campanii sociale - câteva dintre ele ajungând chiar la intimidare fizică - împotriva acțiunilor de răspândire a credinței de către grupuri religioase neortodoxe sau au demonstrat o atitudine pasivă față de oprirea hărțuirii acestor grupuri".

Toleranță pentru abuzuri sociale și discriminări în baza afilierii religioase

Raportul a mai constatat în România și abuzuri sociale și discriminări în baza afilierii religioase, a credinței și a practicării religiei. Au existat și incidente în timpul cărora BOR a arătat ostilitate față de bisericile neortodoxe și a criticat acțiunea de răspândire a credinței altor grupuri religioase, precum protestanții. În general, Biserica ortodoxă a refuzat să retrocedeze bisericile greco-catolice și și-a folosit adesea influența pentru a pune presiune asupra minorităților sau a oficialilor guvernamentrali în propriul avantaj", punctează raportul Statelor Unite.

De asemenea, Departamentul de Stat face referiri și la apariția publică a liderilor BOR alături de politicieni. "Biserica Ortodoxă Română exercită o influență substanțială asupra populației și liderilor politici, având un rol dominant. Liderii religioși ortodocși oficiază aproape în exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, mulți lideri ortodocși au apariții publice cu lideri politici importanți, iar mesajele religioase conțin adesea promisiuni și obiective politice, cât și îndemnul la susținere pentru anumite poziții politice", arată raportul.

Raportul SUA amintește și de plângerile repetate privind faptul că statul favorizează în mod nejustificat Biserica Ortodoxă. "În iunie 2008, reprezentanți ai bisericilor reformate, luterane, unitariene, greco-catolice și baptiste ungare au depus o plângere la Comisia Europeană pretinzând că legea religiilor discriminează minoritățile religioase și că, în ciuda prevederilor constituționale care garantează libertatea religioasă, statul favorizează în mod nejustificat BOR", constată Departamentul de Stat.

În plus, se menționează și că minoritățile religioase au semnalat că Bisericii greco-catolice nu i-au fost restituite de către BOR lăcașurile de cult, că elevii aparținând minorităților religioase nu au un acces egal la educație religioasă și că BOR primește fonduri disproporționat de mari și proprietăți din partea statului, că statul nu sancționează acțiunile BOR care sunt împotriva principiului dialogului, cum ar fi distrugerea proprietăților care ar trebui restituite, instigarea la ură religioasă la televiziunea de stat și discriminarea în școli și în mass-media.

Totodată, raportul menționează că BOR a fost adesea "intolerantă" cu alte grupuri religioase și a criticat adesea așa-numita "acțiune agresivă de a crea prozeliți" a protestanților, neoprotestanților și a altor grupuri religioase descrise de BOR ca fiind secte, aceste situații degenerând în conflicte fizice și verbale în unele cazuri.

Guvernul României discriminează minoritățile religioase

"Guvernul a continuat să facă diferențieri între grupurile religioase recunoscute și nerecunoscute, iar criteriile de recunoaștere și înregistrare au continuat să impună obstacole minorităților religioase", mai arată raportul.

Unele grupuri minoritare au continuat să semnaleze că autoritățile locale tergiversează acordarea de permise de construcție în funcție de apartenența religioasă. În plus, este abordată problema predării religiei în școli, numai cele 18 grupuri religioase recunoscute în România având dreptul să țină ore de religie.

"Minorițăile religioase, precum martorii lui Iehova sau baptiștii, au continuat să semnaleze în mod credibil că autoritățile au supus copiii aparținând credinței lor la presiuni pentru a frecventa ore de religie ortodoxă", notează raportul, referindu-se la cazuri din Oravița, Caraș-Severin și Giurgiu. De asemenea, se presupune, potrivit documentului citat, că orele de religie ortodoxă sunt programate în mod deliberat în mijlocul zilei astfel ca toți elevii să fie nevoiți să participe.

Mai mult, potrivit Departamentului de Stat, minoritățile religioase au continuat să semnaleze că la unele festivități școlare elevilor li se cere să participe la slujba religioasă ortodoxă, dezaprobând faptul că autoritățile permit, în general, BOR să joace un rol activ în deschiderea ceremoniilor de acest tip. Raportul atrage atenția că același fenomen se poate constata și în armată.

Autoritățile române tind să minimizeze semnificația unor acte antisemite

"Acte de antisemitism, inclusiv profanarea și vandalizarea sit-urilor evreiești, au continuat pe perioada etapei de monitorizare fără nicio schimbare apreciabilă în modificarea frecvenței în comparație cu rapoartele precedente. Presa național-extremistă a continuat să publice articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau au făcut declarații publice pe teme antisemite", atrage atenția raportul.

"Potrivit Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România, autoritățile române au avut tendința să minimizeze semnificația unor astfel de incidente de vandalism, motivând că sunt acte ale unor copii, bețivi sau ale unor persoane dereglate mintal", completează Departamentul de Stat.

Au existat, potrivit raportului, aproximativ 12 incidente antisemite privind distrugerea proprietății și vandalismul în fiecare dintre perioadele monitorizate recent. Astfel, au fost pictate svastici pe clădiri, profanate morminte și cimitire, vandalizate sinagogi sau clădiri deținute de evrei. "Uneori poliția a identificat autorii acestor acte, dar cei mai mulți dintre ei nu au ajuns în instanță", semnalează Departamentul de Stat. Spre exemplu, la 26 februarie 2008, un individ de 20 de ani a desenat svastici, a scris "Heil Hitler" și a distrus trei oglinzi ale unui troleibuz din București, dar procurorul l-a acuzat pe acesta "numai de distrugerea bunurilor publice", se arată în raport.

În plus, Departamentul de Stat evidențiază că și în emisiuni transmise de televiziuni private au fost exprimatre viziuni și atitudini antisemite. Raportul amintește și de publicațiile partidului extremist România Mare al lui Corneliu Vadim Tudor, care au continuat să conțină declarații și articole reprezentând "puternice atacuri antisemite". În aprilie 2008 "autoritățile nu au reacționat la publicarea unei svastici inversate pe prima a pagină a săptămânalului România Mare", atenționează raportul.

De asemenea, restituirea proprietăților Bisericii greco-catolice confiscate de regimul comunist a rămas o problemă. "În numeroase cazuri minoritățile religioase nu au reușit să obțină posesia proprietăților confiscate. Chiar dacă a existat un anumit progres pe perioada monitorizată de raport, ritmul de restituire este extrem de redus, iar marea majoritate a cazurilor de restituire au rămas nerezolvate. În multe cazuri autoritățile locale au refuzat chiar să restituie proprietățile în legătură cu care exista un interes al guvernării municipale sau centrale", se arată în documentul Departamentului de Stat.

Totodată, comunitatea musulmană a continuat să aibă probleme cu înmormântările membrilor săi. "În ciuda promisiunilor făcute de primarul Bucureștiului, comunitatea nu a primit o proprietate pentru înființarea unui cimitir musulman", mai notează raportul