Cifrele de recensământ ale Republicii Romane din primul secol al erei noastre, o perioadă marcată de asasinarea lui Caesar şi de apusul republicii, sunt până azi un subiect intens dezbătut.
În funcţie de variabilele demografice pe care le luau în calcul istoricii în timpul primelor recensământuri imperiale (luarea în calcul doar a bărbaţilor sau şi a femeilor cu tot cu copii), populaţia romană fie s-a aflat în declin, fie s-a dubat pur şi simplu în acele vremuri, relatează Live Science. Astfel, de la mijlocul secolului III până la sfârşitiul secolului II, populaţia masculină a crescut de la 200.000 la 400.000. În primul secol al erei noastre, populaţia ajungea deja la 4-5 milioane de bărbaţi.
Un studiu recent publicat de doi cercetători de la Universitatea din Connecticut, respectiv Universitatea Stanford, a încearcat să răspundă acestei dileme printr-o hartă a monedelor îngropate în acea perioadă. "În perioade mai violente, oamenii încercau să-şi ascundă valorile, care erau apoi recuperate atâta timp cât stăpânul nu era ucis sau deportat. Astfel, distribuţia temporală a comorilor nerecuperate este o unealtă excelentă pentru a stabili intensitatea conflictelor interne", spun cercetătorii. Practic, mai multe depozite de valoare înseamnă un declin al populaţiei, cauzat de violenţele mai frecvente.
Cu ajutorul unui model matematic, Peter Turchin şi Walter Scheidel au evidenţiat trendurile demografice din acea perioadă, printre care se numără o creştere a populaţiei înaintea celui de-al doilea Război Punic, o scădere în timpul conflictului şi apoi o creştere substanţială în secolul al II-lea înainte de Hristos. După ce au studiat şi monedele ascunse după anul 100 înainte de Hristos, au ajuns la concluzia că populaţia a cunoscut un declin. Astfel, ipoteza unui boom demografic devine puţin probabilă.
Declinul Romei Antice, ascuns în monede îngropate
