Femeile sunt mai emotive decât bărbații. Asta a descoperit un om de știință și scriitor, în urma unor cercetări. Renumitul cercetător, Rita Carter, a încercat să dezlege misterul creierului. Emoțiile se produc diferit la nivelul creierului unei femei față de creierul unui bărbat și acesta este unul dintre motivele pentru care femeile plâng mai mult decât bărbații.
Există câteva diferențe între creierul unui bărbat și al unei femei. Partea emoțională a creierului unei femei este conectată la parte analitică a creierului.
"Creierul uman este divizat în două emisfere, care fac lucruri diferite. Emisferele sunt conectate printr-o bandă groasă din țesut nervos care transportă informații între cele două. Această bandă de nervi este mai mare la femei decât la bărbați, ceea ce înseamnă că partea dreaptă a creierului, cea emoțională e mai bine conectată la partea stângă, cea analitică", explică în tratatul său Rita Carter..
De aceea, femeile sunt conștiente din punct de vedere emoțional. De asemenea, emoțiile ajung în gânduri și discursuri.
Când fac activități complexe, femeile își folosesc ambele părți ale creierului, în timp ce bărbații folosesc partea cea mai potrivită pentru activitatea respectivă.
Creierul uman al unui adult are 100 de miliarde de neuroni care își trasmit semnale între ei. Ne naștem cu aproape toți neuronii pe care îi vom avea vreodată, dar cu cât ne maturizăm facem noi conexiuni. În copilărie, mii de conexiuni se fac în fiecare minut.
Contrar unei percepții populare potrivit căreia celulele neuronale nu se regenerează, adulții continuă să dezvolte noi celule cerebrale, dar cu vârsta, numărul total al neuronilor scade și conexiunile degenerează, ducând la micșorearea creierului.
După 20 de ani, masa creierului scade cu 1 gram pe an, până la 90 de ani, creierul va pierde între 5 și 10% din volum. Există de asemenea, schimbări la forma creierului, care afectează abilitatea neuronilor să transmită unde cerebrale.
Consumul de alcool micșorează creierul. Aceasta este concluzia la care a ajuns Rita Carter. Pe de altă parte, exercițiile frecvente de gimnastică aerobică măresc volumul creierului, lucru care poate să ajute la menținerea sănătății creierului în cazul bătrânilor.
Suntem cu o jumătate de secundă în urmă
"Inconștientul are nevoie de o jumătate de secundă pentru a procesa senzorii care vin, totuși nu suntem conștienți de acest decalaj", spune omul de știință Rita Carter.
Aceasta a explicat că "atunci când ne lovim la degetul de la picior, avem impresia că știm ce s-a întâmplat imediat. Aceasta iluzie de iminență e creată de un mecanism ingenious care susține percepțiile conștiente până în momentul în care stimulul intră în creier. Suntem făcuți să credem că simțim lucrurile înainte de a se întâmpla".
Renunțarea la carbohidrați nu este benefică pentru creier.
"Glucoza este singura hrană pentru creier, care este cel mai frămând organ al corpului. Deși are doar 2% din greutatea corpului, necesită 20% din resursele sale de glucoza", susține omul de știință Rita Carter.
Glucoza de care are nevoie corpul uman se obține din carbohidrați, care ajung la creier prin sânge. "Creierul uman consumă 420 de calorii pe zi, în jur de o cincime din caloriile luate din alimentație. Deoarece creierul nu poate stoca glucoza, această substanță trebuie să fie disponibilă în sânge. Fără oxigen sau glucoză, apar leziuni ireparabile ale creierului după zece minute. De aceea e necesară resuscitarea imediată în caz de stop cardiac, pentru a conduce oxigenul și glucoza la creier", este de părere Rita Carter.
Durerea este doar în mintea noastră
Felul în care răspunzi la durere, depinde de o circumvoluție a creierului situată deasupra corpului calos care pornește din partea de sus a creierului.
Oamenii pot dezvolta abilitatea să atenueze activitatea creierului în această regiune învățând să-și mute atenția de la stimulii dureroși, creând efectul unui analgezic.
Victimele accidentelor au experimentat calmarea durerii folosind realitatea virtuală, pentru a-și distrage atenția de la durere.
Toate aceste descoperiri aparțin Ritei Carter, om de știința și scriitor în domeniul medical care aduce lămuriri despre felul în care creierul funcționează și felul în care acționăm.
