Liderul Partidului Democrat de la Chișinău, Marian Lupu, este unicul candidat înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale, iar șeful Comisiei parlamentare speciale pentru alegerea președintelui a declarat că în aceste condiții votul nu va putea avea loc la 23 octombrie, cum era prevăzut.
Termenul-limită de înregistrare a candidaților la comisia parlamentară pentru alegerea șefului statului a expirat la 17 octombrie, iar numele lui Marian Lupu este unicul care figurează în listă, candidatura sa fiind propusă de un grup de deputați din Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), a declarat pentru agenția Info-Prim Neo Ion Pleșca, președintele comisiei speciale pentru alegerea președintelui.
Pleșca a explicat pentru Info-Prim Neo și pentru Știrea Zilei că, în aceste condiții, procedura de alegere nu va putea avea loc la 23 octombrie, întrucât Curtea Constituțională prevede într-un aviz că, pentru a-l alege pe șeful statului, trebuie să fie înregistrate cel puțin două candidaturi. "Urmează să prezentăm un raport în Parlament, pentru ca legislativul să numească o nouă dată pentru alegeri", a spus Pleșca, menționând că va solicita Curții Constituționale să interpreteze situația creată și soluțiile posibile.
UNIMEDIA precizează însă că în Constituția Republicii Moldova nu este prevăzut în mod expres că la alegerea șefului statului trebuie să participe doi candidați, însă există acest aviz al Curții Constituționale în care se menționează necesitatea concurenței.
Conform deciziei Parlamentului, procedura de alegere a președintelui R. Moldova trebuia să aibă loc la 23 octombrie. Liderii AIE susțin că Marian Lupu va rămâne candidatura coaliției parlamentare majoritare, iar Partidul Comuniștilor, formațiunea parlamentară de opoziție, a declarat în repetate rânduri că nu propune nicio candidatură la funcția de șef al statului.
După alegerile parlamentare din 5 aprilie, când comuniștilor le lipsea doar un vot pentru a-și impune propriul candidat la președinție, ei având atunci 60 de mandate în legislativ, aceștia au propus câte două candidaturi. La prima încercare de alegere a șefului statului deputații au avut de ales între premierul de atunci, Zinaida Greceanîi, și medicul neurochirurg Stanislav Gropa. După eșuarea acestui prim tur, la a doua încercare de alegere a președintelui comuniștii au păstrat candidatura lui Greceanîi, iar candidatul considerat "de umplutură" a fost găsit în persoana ambasadorului moldovean la Moscova, Andrei Neguță. Opoziția, formată atunci din liberali, liberali-democrați și deputați ai Alianței Moldova Noastră (AMN), s-a solidarizat și a boicotat ambele încercări de alegere a președintelui, astfel că, în lipsa reunirii celor 61 de voturi necesare, au fost convocate alegeri anticipate la 29 iulie.
