Termenul-limită de înregistrare a candidaţilor la comisia parlamentară
pentru alegerea şefului statului a expirat la 17 octombrie, iar numele
lui Marian Lupu este unicul care figurează în listă, candidatura sa
fiind propusă de un grup de deputaţi din Alianţa pentru Integrare
Europeană (AIE), a declarat pentru agenţia Info-Prim Neo Ion Pleşca,
preşedintele comisiei speciale pentru alegerea preşedintelui.
Pleşca a explicat pentru Info-Prim Neo şi pentru Ştirea Zilei că, în
aceste condiţii, procedura de alegere nu va putea avea loc la 23
octombrie, întrucât Curtea Constituţională prevede într-un aviz că,
pentru a-l alege pe şeful statului, trebuie să fie înregistrate cel
puţin două candidaturi. "Urmează să prezentăm un raport în Parlament,
pentru ca legislativul să numească o nouă dată pentru alegeri", a spus
Pleşca, menţionând că va solicita Curţii Constituţionale să
interpreteze situaţia creată şi soluţiile posibile.
UNIMEDIA precizează însă că în Constituţia Republicii Moldova nu este
prevăzut în mod expres că la alegerea şefului statului trebuie să
participe doi candidaţi, însă există acest aviz al Curţii
Constituţionale în care se menţionează necesitatea concurenţei.
Conform deciziei Parlamentului, procedura de alegere a preşedintelui R.
Moldova trebuia să aibă loc la 23 octombrie. Liderii AIE susţin că
Marian Lupu va rămâne candidatura coaliţiei parlamentare majoritare,
iar Partidul Comuniştilor, formaţiunea parlamentară de opoziţie, a
declarat în repetate rânduri că nu propune nicio candidatură la funcţia
de şef al statului.
După alegerile parlamentare din 5 aprilie, când comuniştilor le lipsea
doar un vot pentru a-şi impune propriul candidat la preşedinţie, ei
având atunci 60 de mandate în legislativ, aceştia au propus câte două
candidaturi. La prima încercare de alegere a şefului statului deputaţii
au avut de ales între premierul de atunci, Zinaida Greceanîi, şi
medicul neurochirurg Stanislav Gropa. După eşuarea acestui prim tur, la
a doua încercare de alegere a preşedintelui comuniştii au păstrat
candidatura lui Greceanîi, iar candidatul considerat "de umplutură" a
fost găsit în persoana ambasadorului moldovean la Moscova, Andrei
Neguţă. Opoziţia, formată atunci din liberali, liberali-democraţi şi
deputaţi ai Alianţei Moldova Noastră (AMN), s-a solidarizat şi a
boicotat ambele încercări de alegere a preşedintelui, astfel că, în
lipsa reunirii celor 61 de voturi necesare, au fost convocate alegeri
anticipate la 29 iulie.
