Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Daniel Morar, a declarat, într-o emisiune televizată, că sancțiunile din noile coduri sunt mult mai blânde și că acestea au efecte imediate și vizibile asupra termenelor de prescripție, în sensul de diminuare a acestora.
"Din punctul meu de vedere este vorba de o sancționare evident mai blândă decât cea de până acum. Această sancționare mai blândă are și alte efecte imediate și vizibile asupra termenelor de prescripție", a spus Daniel Morar.
Acesta a precizat că judecătorul trebuie să țină cont de limitele de pedepse. Astfel, pentru furt calificat, pedeapsa de 3 - 15 ani de închisoare va fi înlocuită cu cea de 1 - 5 ani de închisoare. "Dacă legiuitorul duce limitele de pedepse foarte sus sau foarte jos, judecătorul n-are decât să se conformeze", a spus Morar, ca o replică a faptului că studiile au arătat că, pentru o astfel de infracțiune, pedepsele date de judecători până în prezent se plasează spre 3 - 5 ani, deci spre linita minimă a pedepsei.
Morar a explicat că, în ceea ce privește anticorupția, unele fapte vor fi dezincriminate pentru că nu se regăsesc în noul Cod Penal, ceea ce însemnă că inculpații vor fi achitați, iar alte infracțiuni vor fi prescrise.
"Pentru o infracțiune care acum se pedepsește de la trei la 15 ani, termenul de prescripție maxim este de 15 ani. Adică judecătorul și procurorul au la dispoziție 15 ani de la data comiterii faptei până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare. Nu ai pronunțat-o în timpul ăsta, fapta se prescrie", a explicat Morar. Acesta a spus că, odată cu reducerea pedepselor, termenul de prescripție se reduce și el. Astfel, în cazul infracțiunii de furt calificat, termenul de prescripție va fi de șapte ani și jumătate.
Șeful DNA a mai spus că peste 150 de inculpați trimiși deja în judecată de procurorii anticorupție vor putea scăpa de închisoare după punerea în plicare a noului Cod Penal, deoarece faptele lor ar fi dezincriminate sau ar intervini prescripția.
Alina Bica, secretar de stat în Ministerul Justiției, a spus că, dimpotrivă "nu se poate constata că se încearcă promovarea unei poltici penale mai blânde". "Prin Codul Penal și Codul de Procedură penală s-a încercat accelerarea procedurilor de judecată a proceselor penale și corelarea infracțiunilor și pedepselor aplicate acestora în conformitate cu practica judiciară pe care instanțele au adoptat-o în ultimii ani. De asemenea, am încercat armonizarea legislației cu ceea ce se găsește la nivelul Uniunii Europene", a spus Alina Bica.
Bica a explicat că Ministerul Justiției a înaintat spre dezbatere o lege perfectibilă, nu o lege perfectă. Secretarul de stat a mai arătat că Ministerul este deschis la propuneri față de proiectele de Coduri și a atenționat că acestea nu vor fi puse în practică "de mâine", procedurile putând dura "unul, doi sau trei ani".
