Cum se poate transforma Sahara într-o mare pădure

Ideea de a împăduri deşertul mare cât tot continentul european aparţine lui Leonard Ornstein, expert în biologie celulară la Mount Sinai School of Medicine. Împreună cu specialiştii în modelare climaterică de la Goddard Institute for Space Studies din cadru NASA, Ornstein plănuieşte să desalinizeze apa din oceanele din jur, iar apoi să o transporte în plin deşert cu ajutorul apeductelor şi a pompelor. Irigarea directă a rădăcinilor viitorilor copaci plantaţi în Sahara ar ajuta la micşorarea cantităţii de apă care se pierde datorită evaporării şi a infiltrării în solul nisipos. Aceşti arbori ar putea astfel prospera în zonele înfierbântate.

Pădurile la care visează echipa de cercetători ar fi capabile să răcească deşertul Sahara cu până la 8 grade Celsius în anumite regiuni, arată ediţia online a publicaţiei Science. "Eucalyptus grandis şi un număr foarte mare de alte specii tropicale tolerează foarte bine căldura atâta timp cât au suficientă apă la rădăcină", spune Ornstein. Copacii ar putea spori şi cantitatea de precipitaţii din zonă (ajungându-se până la 700 - 1200 de milimetri pe an), precum şi cantitatea de nori, care ajută la respingerea razelor solare înapoi în spaţiu. Un astfel de plan poate da rezultate şi pe aridul continent australian, mai este de părere echipa de cercetare.

Poluarea are toate şansele să fie contracarată cu succes de un astfel de proiect: opt miliarde de tone de carbon, echivalentul emisiilor realizate de arderile de combustibil la nivel global, ar putea fi absorbite în felul acesta.

Iniţiativa împăduririi zonelor deşertice are, totuşi, un preţ piperat. Implementarea, punerea în funcţiune şi întreţinerea sistemului ar costa 2.000 de miliarde de dolari anual. Preţul e comparabil cu cel avansat de un recent studiu Harvard pentru captarea monoxidului de carbon pentru a fi depozitat sub pământ.

Nu doar aspectul financiar trebuie luat în calcul pentru plantarea acestor păduri în deşert. Umezeala substanţială care s-ar crea ar putea aduce cu sine o plagă de lăcuste. Şi solul ar suferi modificări substanţiale: odată umezit, nisipul bogat în fier, nu ar mai putea fi purtat de vântul saharian până în Oceanul Atlantic, unde reprezintă o sursă de hrană bogată pentru vietăţile subacvatice.