Cum se poate transforma Sahara într-o mare pădure

Ideea de a împăduri deșertul mare cât tot continentul european aparține lui Leonard Ornstein, expert în biologie celulară la Mount Sinai School of Medicine. Împreună cu specialiștii în modelare climaterică de la Goddard Institute for Space Studies din cadru NASA, Ornstein plănuiește să desalinizeze apa din oceanele din jur, iar apoi să o transporte în plin deșert cu ajutorul apeductelor și a pompelor. Irigarea directă a rădăcinilor viitorilor copaci plantați în Sahara ar ajuta la micșorarea cantității de apă care se pierde datorită evaporării și a infiltrării în solul nisipos. Acești arbori ar putea astfel prospera în zonele înfierbântate.

Pădurile la care visează echipa de cercetători ar fi capabile să răcească deșertul Sahara cu până la 8 grade Celsius în anumite regiuni, arată ediția online a publicației Science. "Eucalyptus grandis și un număr foarte mare de alte specii tropicale tolerează foarte bine căldura atâta timp cât au suficientă apă la rădăcină", spune Ornstein. Copacii ar putea spori și cantitatea de precipitații din zonă (ajungându-se până la 700 - 1200 de milimetri pe an), precum și cantitatea de nori, care ajută la respingerea razelor solare înapoi în spațiu. Un astfel de plan poate da rezultate și pe aridul continent australian, mai este de părere echipa de cercetare.

Poluarea are toate șansele să fie contracarată cu succes de un astfel de proiect: opt miliarde de tone de carbon, echivalentul emisiilor realizate de arderile de combustibil la nivel global, ar putea fi absorbite în felul acesta.

Inițiativa împăduririi zonelor deșertice are, totuși, un preț piperat. Implementarea, punerea în funcțiune și întreținerea sistemului ar costa 2.000 de miliarde de dolari anual. Prețul e comparabil cu cel avansat de un recent studiu Harvard pentru captarea monoxidului de carbon pentru a fi depozitat sub pământ.

Nu doar aspectul financiar trebuie luat în calcul pentru plantarea acestor păduri în deșert. Umezeala substanțială care s-ar crea ar putea aduce cu sine o plagă de lăcuste. Și solul ar suferi modificări substanțiale: odată umezit, nisipul bogat în fier, nu ar mai putea fi purtat de vântul saharian până în Oceanul Atlantic, unde reprezintă o sursă de hrană bogată pentru vietățile subacvatice.