Mai întâi a fost deputată PD Mariana Stoica. O femeie absolut fermecătoare, care, când deschidea gura, înfloreau trandafirii. În primăvara lui 1999, ea a înaintat un proiect de lege privind prostituţia, în care se stipulau lucruri profund omeneşti şi de adânc bun-simş, anume că “fiecare femeie are dreptul să îşi controleze viaţa, propriul trup, să îşi aleagă meseria, fără a fi constrânsă prin violenţă sau ameninţări”. Deputata ştia bine cui se adresează, adica unor masculi a căror inteligenţă este peste media europeană, drept care acasă, după orele de program, îşi stâlcesc nevestele în bătaie, aşa cum nu fac ceilalţi europeni, şi trafichează carnea vie cu o frecvenţă nemaiîntâlnită decât în Albania. Proiectul a fost ridiculizat în Parlament, călcat în picioare de sfânta biserică a neamului şi aruncat la gunoi de fiii de curve ai societăţii civile, care s-au simţit jigniţi de conţinutul acestuia.
