Ce variante de premier susțin Oprescu, Rotaru, Antonescu sau Remus Cernea

E vremea alegerilor prezidențiale, dar și a căutării unui premier cu care candidații la funcția supremă în stat să facă tandem, pentru a-și putea lărgi plaja de promisiuni și în zone în care șeful statului nu ar avea puteri. Exact ca în 2004. Pe atunci candidatul Traian Băsescu a defilat în campanie braț la braț cu viitorul șef al Guvernului, Călin Popescu-Tăriceanu. Mai ales că postul de prim-ministru este vacant după demiterea Cabinetului Emil Boc. Numai că în timp ce primii doi prezidențiabili - Traian Băsescu și Mircea Geoană - evită să-și asume un nume de prim-ministru pentru după alegeri, moda pare să-i fi cuprins pe ceilalți pretendenți: Antonescu, Oprescu sau Vadim.

Traian Băsescu ar putea propune un premier democrat-liberal dacă Lucian Croitoru este respins de Parlament

În cazul în care guvernul Croitoru va pica în Parlament miercurea viitoare, voi desemna un alt premier din partea partidului cu cele mai multe mandate în Parlament, adică din partea PD-L. Înainte sau după alegeri. E laitmotivul declarațiilor președintelui Traian Băsescu de câteva săptămâni încoace.

Ultima oară a spus-o la începutul acestei săptămâni la Grupul de Dialog Social, când a precizat că dorința sa ar fi ca totuși să desemneze un alt candidat pentru Palatul Victoria, dacă Lucian Croitoru este respins. Dacă nu, formula Emil Boc stă în picioare până la vot.
Variante ar fi teoretic în partid, dar numele vehiculate prin PD-L sunt cam aceleași - Vasile Blaga sau Monica Macovei - asta și pentru că, potrivit unor voci din partid, prioritatea este acum campania electorală. Deși Blaga a fost singura propunere de ministru a democrat-liberalilor care a primit aviz favorabil, șansele ca un guvern condus de acesta să treacă sunt ca și nule, având în vedere fermitatea cu care PSD și PNL susțin varianta Klaus Johannis, dar și că pedelistul este încă perceput ca șef de campanie al lui Traian Băsescu. Nici varianta Macovei nu este una care să stea în picioare, date fiind relațiile încrâncenate pe care aceasta le are cu social-democrații și cu o parte din liberali. Fostul premier Emil Boc pare să fi ieșit și el în discuție, după ce a căzut o dată în Parlament.

Președintele a mai scos la începutul acestei săptămâni o variantă șoc din joben. Mai mult în glumă, e adevărat. "Mircea Geoană poate fi un prim-ministru, cred. Dar îi dau șansa să hotărască acum. Este următoarea nominalizare Mircea Geoană. Eu îi dau o șansă acum, să nu se facă de râs. Eu vreau să-l salvez pe Mircea Geoană", a spus Băsescu.

Mircea Geoană merge pe varianta Johannis până la alegeri
Geoană la rândul său a refuzat să ofere nume pentru scaunul de premier în cazul în care va ajunge președinte. A precizat că susține varianta Klaus Johannis până la scrutinul prezidențial, dar că nu îi poate garanta primarului Sibiului că va avea viață la București și după. A declarat în schimb că are în minte două modele de premier. "Avem două profile-robot: un foarte bun economist, care să dea piețelor senzația de stabilitate sau cineva cu profil de magistrat, de om serios, care să poată asigura execuția alegerilor".

Foarte bunul economist nu ar fi potrivit unor surse din partid, nimeni altcineva decât reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. Singura problemă ce s-ar putea ivi este aceea că Tănăsescu a fost unul dintre susținătorii cotei unice de impozitare, una la care Geoană, potrivit programului său prezidențial, ar vrea să renunțe și să revină la impozitarea progresivă.

Crin Antonescu l-a anunțat pe Klaus Johannis pentru funcția de șef al Executivului

Liderul PNL Crin Antonescu și-a asumat public un candidat și pentru perioada post-electorală: Klaus Johannis. Antonescu a fost cel care i-a propus edilului să preia Guvernul. Dacă posibilul președinte liberal al României îl preferă pe Klaus Johannis, unii dintre colegii săi îi sugerează un alt nume. Mai precis Dinu Patriciu care are aceeași idee ca și dușmanul său Traian Băsescu. Numai că magnatul vorbește serios: "După părerea lui Dinu Patriciu s-ar putea să fie, pentru că de fapt domnia sa are un spirit liberal care se ascunde sub eticheta social-democrată, de nevoie. Nu are un spirit liberal în discursul public, pentru că acolo trebuie să se facă social-democrat, dar de fapt după ce ai trăit atâta vreme la Bush și Clinton...", a spus Dinu Patriciu la Realitatea TV, continuând cu pledoaria sa pentru șeful PSD: "Am putea să vorbim în exact aceleași cuvinte despre Mircea Geoană și Tony Blair și vorbesc despre orientările în privința filosofiei politice". Antonescu a respins varianta lui Patriciu.

Oprescu vrea premier independent

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, are și el preferințele sale. Iar atunci când nu le are, le ia pe cele de pe piață. Adică pe același Klaus Johannis. "Profilul acestui premier: este un premier independent, care nu are carnet de partid și care, prin profesionalismul dovedit, subliniez, dovedit, poate să coaguleze în jurul lui un Guvern de tehnocrați, de profesioniști", a spus Oprescu, adăugând că primarul Sibiului este o astfel de variantă. Mai are una: Daniel Dăianu.

Vadim vrea să-l aducă la Palatul Victoria pe Gheorghe Funar
Corneliu Vadim Tudor vrea să refacă tandemul de la vârful PRM pe axa Palatul Cotroceni-Palatul Victoria. Și vrea să-l recupereze drept premier pe fostul senator Gheorghe Funar. "Uitați-vă câtă agitație este în jurul unui profesor de fizică, un sas, să fie sănătos, Klaus Johannis, care cică ar fi condus bine două mandate Sibiul. Dar eu știu un economist de profesie, care a condus și mai bine, nu două mandate, ci trei mandate, un municipiu mai mare decât Sibiul, e vorba de Cluj și mă gândesc la Gheorghe Funar. N-ar fi un prim-ministru mai bun decât acest Klaus Johannis?", a spus Vadim la RFI.

Candidatul UDMR Kelemen Hunor este și el un susținător al variantei Johannis în acest moment.

Cernea vrea o femeie în fruntea Guvernului

Reprezentantul Partidului Verde, Remus Cernea, are două variante de premier. "Avem două variante. Prima mea opțiune și a partidului pe care îl reprezint este o femeie specialistă în finanțe-bănci, în economie, manager în sectorul IMM-urilor, care să îmbrățișeze și o viziune verde. Un astfel de om poate fi găsit în afara României, dar noi seprăm să-l găsim și în țară. Un exemplu este laureata premiului Nobel pentru Economie din acest an, Elmor Ostrom, prima femeie care a luat un asemenea premiu. De ce o femeie? Sunt foarte multe exemple de femei de succes în Europa, președinta Lituaniei, premiera Islandei. Femeile în România sunt subreprezentate", crede Cernea, care subliniază și rolul doamnelor în gestionarea coșului zilnic al familiei.
A doua variantă a lui Cernea este șeful Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea. "Ar fi o opțiune excelentă pentru un viitor premier în situația de criză politică și economică de acum. Nu am apucat să antamâm o discuție cu domnia sa până acum", spune prezidențiabilul verde.

Constantin Rotaru vrea ca premierul să fie decis de majoritatea parlamentară

Candidatul Partidului Alianța Socialistă, Constantin Rotaru, inclină să lase numele viitorului premier la mâna majorității parlamentare. De aceea îl și critică pe președintele Traian Băsescu pentru faptul că nu accepta varianta Klaus Johannis. "Președintele României trebuie să respecte Constituția, iar dacă o majoritate are o alegere, președintele nu are cum să nu se supună", spune acesta pentru REALITATEA.NET. Rotaru nu vrea să dea nume de premier preferat, dar îl descrie: "Eu mi-aș dori un socialist care să renunțe la cota unică și să aprobe impozitul progresiv, care să pună pe prim-plan omul nu banul". Întrebat ce scor crede că va obține la alegeri, Rotaru e mai mult decât optimist: "În mod normal ar trebui să luăm un scor foarte bun, mai ales că ne adresăm nemulțumiților, care în România sunt circa 80%. 10% ar fi un scor bun la alegeri în momentul de față".

Vasile Dâncu: Tandemul candidat prezidențial-posibil premier nu are prea mare valoare pentru electorat

Sociologul Vasile Dâncu crede că strategia tandemului candidat prezidențial-posibil premier nu produce cine știe ce efecte electorale. Invitat la videochat-ul "Eu cu cine votez?" de la REALITATEA.NET, Dâncu a spus că i se pare bizară această tendință: "Este un lucru ciudat. Oamenii votează oameni, nu tandemuri, nu prieteni, nu grupri. În România s-a încetățenit această tendință datorită slăbiciunii pe care o are statutul președintelui, limitării constituționale, președintele nu poate comunica în mod plenar, cred că în 2000, dacă nu în 2004, mai evident, având și partea asta executivă și-au zis putem spune orice, putem spune și că vom face, nu doar că ar trebui să se facă, pentru că nu are și forță executivă. Apoi a fost și nevoia aceasta de coaliție. Eu cred că acest tip de raportare electorală nu are valoare prea mare în electorat".