Cei 20 de milioane de cultivatori de bumbac din întreaga lume au ocazia să hrănească întreaga planetă. O mutație genetică realizată de cercetătorii de la Texas A&M University poate transforma bumbacul într-o plantă bună de pus în farfurie de jumătate de miliard de pământeni în fiecare an.
Bumbacul este o plantă cultivată de peste 7.000 de ani, iar la ora actuală ocupă plantațiile din peste 80 de țări din lume. Fibrele de bumbac reprezintă 40% din materialul folosit în industria textilă, însă măreața plantă nu a fost niciodată în stare să țină și de foame. Semințele de bumbac sunt o sursă bogată de proteină, însă acestea nu pot fi consumate decât prin înlăturarea gosipolului, un element chimic toxic care protejează planta de insecte și de microbi. "Nici oamenii, nici porcii, nici găinile nu pot digera această substanță", declară pentru Time Kater Hake, reprezentant al grupului industrial Cotton Inc. Doar vacile și alte rumegătoare au un stomac suficient de puternic pentru a digera gosipolul.
Odată această substanță înlăturată, bumbacul devine o sursă de proteine ieftină și abundentă pentru toată lumea. Scoaterea în întregime a gosipolului nu este însă soluția cea mai bună: în 1950 cultivatorii de bumbac care au făcut acest lucru s-au trezit cu culturile devorate de insecte. Keerti Rathore, profesor la Texas A&M University, a rezolvat problema printr-o inginerie genetică. Echipa acestuia a dezactivat gena răspunzătoare cu producerea gosipolului în sămânța de bumbac, în timp ce restul plantei își păstrează intact sistemul defensiv. "Descoperirea ar putea deschide calea pentru utilizarea în alimentație a peste 40 de milioane de tone de bumbac produse anual", spune Norman Borlaug, agronom american, câștigător al premiului Nobel în 1970.
Un prim test ca furaj
Tehnica inovatoare folosită de Rathore, denumită interferență ARN, este capabilă să construiască o secvență genetică care blochează enzima ce produce gosipolul doar în interiorul seminței. După succesul obținut în laborator, cercetătorul a început un test în seră pentru a vedea dacă planta modificată genetic supraviețuiește și dacă dă dovada noilor sale calități. Bumbacul și-a păstrat toate calitățile și, în plus, sămânța a devenit comestibilă. "Dacă experimentul a funcționat în seră, ar trebui să aibă același efect și direct în câmp", este de părere Rathore.
Semințele de bumbac modificate genetic vor avea, totuși, nevoie de aprobare guvernamentală înainte de a fi introduse în alimentație. Cel mai probabil vor fi utilizate în primă fază ca nutreț pentru pești și alte animale.
