Bijutierii Monetăriei Naţionale au împodobit sute de biserici din ţară cu racle şi chivoturi

Îl cheamă Gabriel, se laudă că are vârsta lui Isus, şi-şi petrece ziua printre sfinţi din aur şi argint. Cu toate acestea vine cu Dacia 1310 la serviciu, din Pantelimon, tocmai până în dealul Filaret - la Monetăria Naţională. În fiecare zi. La 7 dimineaţa.

Gabriel este cizelor. Nu-i o meserie uşoară. De aceea sunt doar patru ca el în atelierele Monetăriei. Singurii din ţară care folosesc aceleaşi unelte ca acum o mie de ani ca să modeleze sfinţi din foi de argint. Acum lucrează la racla în care vor fi păstrate Moaştele Sfântului Grigorie de Nyssa.

120 de lovituri doar ca să tragi o linie dreaptă. Măiestrie de aur... Nici o greşeală nu poate fi indreptată. Iar arta se măsoară în cât de adânci sunt modelările în tablă. Poţi să lucrezi şi două zile la un cap de sfânt. Gabriel a început în 1992 modelând flori şi frunze. Tot precoce, mezinul atelierului, face asta de 5 ani. Deocamdată este responsabil pentru capetele de racle: Pisaniile.

Şeful de secţie este şi decanul de vârstă, dar şi principalul responsabil pentru minunăţiile care le ies meşterilor din mâini.

Vasile Vasile lucrează la Monetărie din 1976 şi a făcut primul chivot în 1996. Primul lucrat de meşteri români după aproape un secol. Ar putea chiar să-şi breveteze ideea. Înainte toate chivoturile erau stas - cele construite la Monetăria Statului reproduc arhitectura bisericilor pentru care sunt hărăzite. Acesta a fost comandat de Biserica Buna vestire din Bacău. Şi-i seamănă leit. Are peste 100 de piese şi peste 300 de şuruburi.