Bijutierii Monetăriei Naționale au împodobit sute de biserici din țară cu racle și chivoturi

Îl cheamă Gabriel, se laudă că are vârsta lui Isus, și-și petrece ziua printre sfinți din aur și argint. Cu toate acestea vine cu Dacia 1310 la serviciu, din Pantelimon, tocmai până în dealul Filaret - la Monetăria Națională. În fiecare zi. La 7 dimineața.

Gabriel este cizelor. Nu-i o meserie ușoară. De aceea sunt doar patru ca el în atelierele Monetăriei. Singurii din țară care folosesc aceleași unelte ca acum o mie de ani ca să modeleze sfinți din foi de argint. Acum lucrează la racla în care vor fi păstrate Moaștele Sfântului Grigorie de Nyssa.

120 de lovituri doar ca să tragi o linie dreaptă. Măiestrie de aur... Nici o greșeală nu poate fi indreptată. Iar arta se măsoară în cât de adânci sunt modelările în tablă. Poți să lucrezi și două zile la un cap de sfânt. Gabriel a început în 1992 modelând flori și frunze. Tot precoce, mezinul atelierului, face asta de 5 ani. Deocamdată este responsabil pentru capetele de racle: Pisaniile.

Șeful de secție este și decanul de vârstă, dar și principalul responsabil pentru minunățiile care le ies meșterilor din mâini.

Vasile Vasile lucrează la Monetărie din 1976 și a făcut primul chivot în 1996. Primul lucrat de meșteri români după aproape un secol. Ar putea chiar să-și breveteze ideea. Înainte toate chivoturile erau stas - cele construite la Monetăria Statului reproduc arhitectura bisericilor pentru care sunt hărăzite. Acesta a fost comandat de Biserica Buna vestire din Bacău. Și-i seamănă leit. Are peste 100 de piese și peste 300 de șuruburi.