Bătălia pentru Cotroceni: Băsescu, Geoană, Antonescu - cum arată programul lor economic

Bătălia pentru Cotroceni: Băsescu, Geoană, Antonescu - cum arată programul lor economic
Principalii trei prezidențiabili și-au prezentat public oferta electorală. De modul în care văd ei economia depinde soarta României în următorul deceniu. Dacă Băsescu mizează pe agricultură și educație, Geoană (PSD) pledează pentru renunțarea la cota unică de impozitare și TVA diferențiat pentru bunurile de primă necesitate. Liberalul Crin Antonescu propune în schimb scăderea cotei unice la 10%, a TVA la 15 procente și scăderea contribuțiilor sociale. Independentul Sorin Oprescu își lasă susținătorii încă să-i mai aștepte soluțiile.
Trei candidați, trei doctrine, trei viziuni. Traian Băsescu - popularul, Mircea Geoană - social-democratul, Crin Antonescu - liberalul, principalii contracandidați la alegerile prezidențiale de peste mai puțiun de o lună și-au prezentat public oferta electorală. În plină criză, viziunea lor economică este esențială pentru modul în care ar urma să arate România următorilor cinci ani. Dincolo de generalități și enunțuri banale, programele celor trei diferă destul de mult.
Băsescu: agricultură și economia motoare ale dezvoltării economice
Traian Băsescu nu și-a copleșit susținătorii cu un program economic stufos în documentul manifest intitulat "Viziunea mea". Dimpotrivă, capitolul economic e plin de generalități și principii. Și asta tocmai din partea unui președinte care s-a autodescris drept unul jucător. Ce-i drept, de-a lungul timpului, șeful statului nu a evitat în discursurile sale publice, să-și prezinte viziunea economică. Susținător în 2004 al cotei unice de impozitare de 16%, președintele s-a declarat recent pentru păstrarea acesteia la această valoare și pentru o eventuală majorare a TVA.
În programul său economic, Băsescu pledează pentru:
- un mediu de afaceri mai predictibil și mai stabil,
- educația, motor al creșterii eficienței utilizării factorului uman,
- restructurarea cheltuielilor publice și stabilirea unui cadru de cheltuială pe termen mediu, adoptarea unei metodologii de planificare și execuție bugetară multianuală, întărirea finanțelor publice pe termen mediu și lung precum și revederea regulilor de ajutor de stat,
- construcția de infrastructuri de transport - în mod deosebit autostrăzilor
- reducerea accentuată a costurilor energetice prin creșterea ofertei de energie nucleară și de energie regenerabilă, utilizarea rațională a resurselor naturale precum și pe dezvoltarea potențialului de cooperare la Marea Neagră în diverse domenii, cu deosebire cel energetic.
- adoptarea euro în 2014
Eterna speranță a românului: că va fi salvat de agricultură
Modernizarea agriculturii e unul din punctele principale ale programului economic propus de candidatul Traian Băsescu: „Principala rezervă de eficiență a României se află în agricultură. Avem condiții naturale excelente pentru agricultură. Dar, aici, în agricultură, muncesc încă prea mulți oameni - aproape 30% din populația ocupată a țării - iar randamentele la hectar și productivitatea muncii sunt prea mici.”. Băsescu crede că în 10-15 ani ar trebui să avem o agricultură făcută de doar 8-10% din populația ocupată. Băsescu spune că este necesar un efort uriaș de urbanizare a satelor.
Geoană: cotă de impozitare progresivă, TVA diferențiat pentru bunurile de bază
Dacă Băsescu și-a expediat programul economic rapid, lăsându-l la stadiul de generalități, prezidențiabilul PSD Mircea Geoană vine cu un document ceva mai elaborat. O parte din temele celor doi sunt însă comune: modernizarea agriculturii, construcuția de autostrăzi, absorbția fondurilor europene.
Punctele principale ale gândirii economice a lui Geoană pot fi sintetizate în următoarele:
- investiții publice masive care să asigure deopotrivă locuri de muncă în economie și comenzi pentru firmele aflate în dificultate
- construirea de locuințe sociale pentru familiile tinere, de drumuri moderne și de parcuri industriale.
- înființarea Fondului Roman de Investiții, un fond suveran de investiții al statului român pentru protejarea sectoarelor economice de importanță națională, pentru susținerea întreprinderilor afectate de criză
- restructurarea aparatului administrativ pe principii de eficiență și performanță.
- adoptarea Legii responsabilității fiscale care va cuprinde introducerea planificării bugetare multianuale și stabilirea unei limite pentru numărul de rectificari bugetare pe care un guvern le poate face într-un an. Această lege va prevede înființarea Consiliului Fiscal, un organism independent format din specialiști însărcinați cu realizarea unor analize obiective privind planificarea și execuția bugetară.
- management privat în societățile, companiile și regiile statului pentru a crește eficiența și productivitatea acestor instituții.
- introducerea unei cote de impozit de 20% pentru veniturile care depășesc 3.000 de lei pe lună și suprataxarea profiturilor excepționale până la depășirea crizei.
- capitalizarea Bursei ca resursă complementară pentru finanțarea economiei alături de sistemul bancar
- acordarea de stimulente și bonificații, precum și scutirea de la plata contribuțiilor sociale pentru întreprinzătorii care crează cât mai multe slujbe sau le păstrează pe cele deja existente.
- eșalonarea obligațiilor bugetare restante ale IMM-urilor și amânarea penalităților aferente pe o perioadă de până la cinci ani
- întreprinzătorii vor beneficia de extinderea perioadei de creditare cu un an de zile, perioadă în care vor plăti numai dobânzile aferente creditelor contractate
- neimpozitarea profitului reinvestit și după 2010, reducerea contribuțiilor fiscale și acordarea de deduceri fiscale pentru dobânda aferentă creditului pentru construirea primei locuințe,
- TVA diferențiat pentru bunurile și serviciile esențiale.
- atragerea accelerată a investițiilor străine prin menținerea unui regim fiscal atractiv, reducerea accentuată a birocrației și absorbția sporită a fondurilor europene
- înființarea unui Comandament național pentru atragerea fondurilor europene și înființarea de centre regionale care să ofere asistență întreprinzătorilor care vor să folosească bani europeni
- o nouă lege a Parteneriatului Public Privat
- construcția de autostrăzi, drumuri naționale, aeroporturi
- adoptarea euro în 2014, semnarea unui Pact pentru adoptarea Euro în 2014
- infrastructură de broadband la nivel național
- informatizarea administrației centeale și locale
Brânză și roșii în supermarketurile europene
- modernizarea agriculturii - încheierea unui acord de bune practici între guvern și marile rețele de retail pentru promovarea alimentelor românești pe rafturile acestor magazine, încurajarea exportul de alimente românești pe piețele europene. "Nu cred că este prea mult să ne propunem ca în următorii 10 ani să găsim în supermarketurile din Europa roșii și brânzeturi romănești". Repararea și punerea în funcțiune a sistemului de irigații, încurajarea investițiilor în centre de prelucrare a produselor agricole și mestesuguri, reconversia profesională a populației din mediul rural
Investiția strategică în energie
- punerea în funcțiune, în cel mai scurt timp posibil, a reactoarelor 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă v
- normalizarea relațiilor cu Rusia,
- dezvoltarea proiectului Nabucco
- susținerea unui program special pentru încurajarea producției de energie din surse regenerabile.
Antonescu: Cotă unică de 10%, TVA de 15%, reducererea contribuțiilor sociale
Programul candidatului PNL Crin Antonescu diferă destul de mult de cel al celorlalți doi contracandidați. Iar spre deosebire de Geoană, care susține renunțarea la cota unică, Antonescu se dovedește a fi un susținător al acesteia, dar la o valoare mai mică.
Principalele teme:
- scăderea cotei unice de impozitare de la 16 la 10%
- deduceri fiscale suplimentare pentru investiții, în cote de până la 50% din profitul impozabil
- reducerea TVA de la 19 la 15%
- scăderea contribuțiilor sociale cu până la 50%, pentru a reduce costurile cu forța de muncă și pentru a stimula angajatorii să creeze noi slujbe pentru români
- reduceri pentru plata la termen sau anticipată a impozitelor
- extinderea plății online a tuturor obligațiilor bugetare
- adoptarea unei legi organice, care să prevadă că bugetul nu poate depăși 25% din PIB. De asemenea, să prevadă imposibilitatea legală ca Guvernul să acumuleze deficite bugetare pentru doi ani consecutivi, dincolo de plafonul de 3%
- guvern format din 12 ministere și comasarea celor 120 de agenții până la cel mult 30.
- reducerea aparatului birocratic cu cel puțin 50%.
- desființarea unor ministere: al Turismului, Telecomunicațiilor sau Economiei, a ministerului Tineretului și Sportului, a ministerului IMM-urilor
- liberalizarea sistemului de reglementare a instituțiilor de credit
- adoptarea EURO în 2014
Oprescu păstrează suspansul
Independentul Sorin Oprescu nu și-a postat încă pe site programul prezidențial. A anunțat vineri, în cadrul unei conferințe de presă că o va face în cursul zilei de luni.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























