Potrivit ziariştilor de la România liberă, în ianuarie 1990, existau informaţii potrivit cărora în băncile elveţiene, şi mai ales la UBS, cea mai mare dintre ele, Ceauşescu avea 400 de milioane de dolari.
Prima şi cea mai amplă acţiune oficială de căutare a conturilor ceauşiste a demarat în 1990, când guvernul condus de Petre Roman a angajat experţi canadieni şi elveţieni. Din motive neclare, contractul lor a fost reziliat exact când semnalau că au dat de urma unor bani.
Potrivit datelor obţinute de România liberă, experţii canadieni şi elveţieni au indicat ca posibili beneficiari ai banilor căutaţi societăţile Crescent şi Vitrocim, legate de numele liderului PC, Dan Voiculescu.
Unul dintre experţii firmei de avocatură canadiene spune că: "Se confirmă ipoteza că în timpul dictaturii lui Ceauşescu au fost deturnate mari sume de bani. După toate probabilităţile, o bună parte din aceşti bani pot fi recuperaţi".
În schimb, avocata elveţiană refuză să dea detalii despre investigaţia făcută în urmă cu 19 ani. Ea s-a rezumat să le spună jurnaliştilor doar atât: "Canadienii au facut lucruri periculoase si au spus atatea prostii incat erau sa ma bage si pe mine in bucluc".
Aceeaşi avocată afirma însă în 1990 că Dan Voiculescu putea fi chiar arestat pentru implicare în chestiunea conturilor. În mod ciudat, acum, puţini dintre cei implicaţi în anchetă mai recunosc ceva. Nici Petre Roman nu îşi mai aduce aminte de această investigaţie.
Din 1990 încoace, diferite comisii parlamentare au conchis că banii nu au existat. Iar anul trecut, Legislativul a aprobat ultimul raport al comisiei de anchetă conduse de Sabin Cutaş, subaltern al lui Dan Voiculescu. Raportul susţine că nu există dovezi privind existenţa unor conturi deţinute de Nicolae Ceauşescu.
