Din când în când, miniștrii noștri se poartă normal. Dar în clipa următoare, se izbesc de solidaritatea impură a derbedeilor de toate culorile și de toate calibrele. Un caz tipic este scandalul „universității Spiru Haret“. Orice om cu capul pe umeri se crucește când constată amploarea nerușinată (și lucrativă) a acestei întreprinderi. Cum a fost posibilă? Cum a putut funcționa atâta amar de vreme?
Să recapitulăm: pentru ca această șmecherie națională de proporții să apară, a fost nevoie, mai întâi, de un personaj ca Aurelian Bondrea, despre care am mai avut neplăcerea să scriu – inutil – și cu alte prilejuri. Individul a avut toată viața îndemânarea de a transforma dezonoarea în sursă de venit.
A fost șef de cadre la Ministerul Învățământului, cu mari aptitudini de politruc. A patronat falsificarea diplomelor de savant mondial ale Elenei Ceaușescu (o bună pregătire pentru falsificarea a zeci și zeci de mii de diplome după 1991), a avut la îndemână, nu se știe cum, fonduri suficiente pentru a întemeia un imperiu academic obez, cu mai mulți studenți decât zece Heidelberg-uri la un loc. Ca să zicem așa, o lichea de vârf, un tâlhar de elită, ajuns vedetă.
Citește mai mult în Adevărul
