Afganii sunt chemați la urne la 20 august pentru al doilea scrutin prezidențial din istoria țării, într-un climat de teamă în condițiile amenințării cu atacuri, ceea ce ar putea face ca mulți alegători să nu se ducă la vot.
Președintele în exercițiu Hamid Karzai este considerat favorit, dar campania dinamică a fostului ministru de externe, Abdullah Abdullah, ar putea duce la un al doilea tur de scrutin.
În afară de violențe, numeroși observatori se tem de fraude, mai ales în zonele izolate.
Circa 17 milioane de afgani sunt chemați la cele 7.000 de birouri de vot unde vor avea loc simultan alegeri provinciale, birouri protejate de 300.000 de polițiști și soldați afgani și străini.
Pentru funcția supremă în stat candidează 41 de persoane, printre care două femei. Din 2001 s-au înregistrat progrese, dar mulți afgani se declară frustrați, în pofida milioanelor de dolari în ajutor internațional. Majoritatea nu au nici acum electricitate, infrastructura este extrem de proastă, slujbele sunt puține, iar corupția este endemică.
Mitinguri electorale, consilii tribale, negocieri controversate, mită, mesaje pe Twitter sau Facebook: candidații la alegerile prezidențiale din 20 august din Afganistan apelează la orice pentru a câștiga.
A ajunge la alegători nu este lucru ușor în această țară distrusă de peste 30 de ani de război, 80% rurală și cu numeroase persoane analfabete. În Afganistan, bărbații și femeile votează separat și își pun amprenta, în loc să semneze.
Numărarea voturilor va avea loc între 20 august și 2 septembrie și se va face manual, în secțiile de vot, imediat după încheierea procesului. Urnele sunt apoi sigilate și vor fi redeschise doar dacă va fi necesară renumărarea sau o analiză aprofundată din cauza suspiciunilor de fraudă.
Rezultatele preliminare sunt așteptate între 3 și 16 septembrie, iar rezultatele finale ar trebui să fie anunțate în 17 septembrie, în cazul în care nu intervine niciun element care să întârzie calendarul.