Cine vrea să ajungă președinte are cale liberă să participe la întrecerea din toamnă. Guvernul nu e de acord cu nicio opreliște pentru candidați: nici taxă de înscriere, nici mai multe mai multe semnături de susținere. Așa că ne putem aștepta să-i vedem și anul acesta în cursă pe mulți dintre eternii candidați la fotoliul de șef al statului.
1990, 1992, 96, 2000 și 2004 - sunt anii în care românii au fost chemați la vot să-și aleagă președintele. Între 1990 și 2000 Ion Iliescu a candidat de patru ori. A condus România timp de 10 ani, dar după 2004 nu mai are ambiții prezidențiale. Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor ar putea egala recordul lui Iliescu, dacă își anunță candidatura în această toamnă. Cea mai mare performanță a lui a fost calificarea în turul II alături de Ion Iliescu la alegerile din 2000. Petre Roman este pe locul III în topul abonaților la prezidențiale. În 1996 a luat 20 la sută pentru ca patru ani mai târziu să treacă puțin peste 2 la sută, iar la ultimele alegeri a luat puțin peste 1 la sută. Cu câte două candidaturi figurează în panoplia prezidențiabililor Emil Constantinescu, Radu Câmpeanu, Gyorgy Frunda și Gheorghe Funar. Dintre ei, doar Emil Constantinescu a ajuns președinte. [C2] Cel mic procent înregistrat vreodată de un candidat a fost de 0,22 la sută, adjudecat de generalul Nicolae Militaru. De remarcat că notorietatea nu a adus întotdeauna rezultate. [C3] Teodor Meleșcanu, George Becali, Adrian Păunescu sau Nicolae Manolescu au obținut scoruri de sub 2 la sută.
