Oamenii de știință au decodat genomul celei mai apropiate rude a omului folosindu-se de oase găsite în întreaga Europă.
Această hartă a genelor ar putea oferi informații despre cum arăta omul de Neanderthal, despre sănătatea și obiceiurile sale, cât și ceea ce ne face pe noi umani. Ridică de asemenea și o întrebare foarte importantă și anume dacă va putea fi adus din nou la viață, la 30.000 de ani după dispariția sa.
Profesorul Jean-Jacques Hublin afirma: „Studierea Neanderthalului și a genomului său ne va putea arăta ce ne face pe noi cu adevărat umani și de ce suntem singurii care am căpătat aceste trăsături extraordinare, care au permis strămoșilor noștri să picteze sau să creeze simboluri complexe.”
Oameni de știință de la Institutul Max Planck din Germania și colegii lor americani au decodat mai bine de un miliard de fragmente de ADN din oasele omului de Neaderthal, bărbați femei și copii, care au stat timp de 70.000 de ani în peșteri din Croația, Spania, Germania și Rusia. Cu toate acestea au reușit să acopere doar 63% din totalul genelor și au început deja să compare descoperirile cu ADN-ul omului contemporan.
Au descoperit că Neaderthalilor le lipsea gena care permite oamenilor moderni să consume lapte, dar și că aveau una din genele care este considerată esențială pentru vorbire. Analiza sugerează că Homo Sapiens și Neaderthalii se trag dintr-un strămoș comun.
Profesorul Professor Svante Paabo a afirmat însă că în acest moment nu există în acest moment tehnologia pentru a folosi ADN-ul în clonarea unui specimen și că nici nu se întrevede posibilitatea într-un viitor apropiat.
