Voturile din diasporă, ultimele centralizate de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău, ar putea avea un impact semnificativ asupra împărţirii voturilor în noul Legislativ moldovean.
Structura
electoratului din România arată cu totul diferit faţă de electoratul de
peste Prut. La cele două secţii de vot din Bucureşti, de la Ambasadă şi
Consulat, au fost preferaţi liberalii, iar comuniştii sunt pe ultimul
loc, cu voturi aproape nesemnificative. Practic, dacă votul ar fi fost
determinat numai de alegătorii moldoveni din România, în Parlament ar
fi intrat numai PL şi PLDM.
Astfel, dintre cei 3.659 de
cetăţeni moldoveni care au votat la Bucureşti, 1.984 au votat cu
Partidul Liberal, ceea ce reprezintă 54,22%. Cu Partidul Liberal
Democrat au votat 1.095 de alegători, adică 29,92%, iar cu Alianţa
Moldova Noastră au votat 212 persoane, ceea ce reprezintă 5,79% dintre
cei care au venit la urne la Bucureşti.
Cu Partidul Democrat al lui Marian Lupu au votat 203 cetăţeni
moldoveni, adică 5,54%, iar cu PCRM numai 63 de alegători, adică numai
1,72%.
După numărarea a 98,3% dintre buletinele de vot, Comisia Electorală
Centrală a anunţat că Partidul Comuniştilor a obţinut 45,1% din voturi,
ceea ce i-ar aduce 48 de mandate de deputat. Alte patru partide au
reuşit să treacă de pragul electoral coborât de la 6% la 5% - Partidul
Liberal Democrat din Moldova (PLDM) cu 16,4% din voturi (17 deputaţi),
Partidul Liberal (PL) cu 14,4% din sufragii (15 mandate), Partidul
Democrat al lui Marian Lupu cu 12,5% din voturi (13 deputaţi) şi
Alianţa Moldova Noastră cu 7,8% din voturi (opt deputaţi).
Practic, rezultatele scrutiului legislativ de miercuri din R. Moldova
arată că cele mai multe mandate (48) le-au obţinut comuniştii, dar
nicio formaţiune nu are voturile necesare (61) pentru alegerea
preşedintelui. Totuşi, voturile diasporei, care încă nu au fost
centralizate în totalitate, ar putea conta în proporţie de 1% şi este
posibil să defavorizeze Partidul Comuniştilor, moldovenii din
străinătate fiind preponderent electorat liberal.
